Calculatorul de eficiență al tratamentului antihipertensiv

Un nou instrument digital, Blood Pressure Treatment Efficacy Calculator, publicat în august 2025 în revista The Lancet și dezvoltat de cercetători de la The George Institute for Global Health, oferă pentru prima dată medicilor o estimare precisă a eficacității tratamentelor antihipertensive. Calculatorul se bazează pe date din aproape 500 de studii clinice randomizate, incluzând peste 100.000 de participanți, și are potențialul de a transforma abordarea terapeutică a hipertensiunii arteriale.

Context

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente și periculoase afecțiuni cronice, afectând aproximativ 1,3 miliarde de persoane la nivel global și cauzând în fiecare an peste 10 milioane de decese. Deși există numeroase opțiuni terapeutice disponibile, managementul optim al acestei afecțiuni este complicat de variabilitatea tensiunii arteriale și de lipsa unor ghiduri clare privind eficiența specifică a combinațiilor de medicamente. Doar mai puțin de 20% dintre pacienții hipertensivi reușesc să obțină un control adecvat al valorilor tensionale.

Despre studiul actual

Studiul publicat în The Lancet de către Nelson Wang și colaboratorii săi este o meta-analiză sistematică a eficacității tratamentelor antihipertensive, incluzând doar studii randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo.

• Au fost analizate 498 de studii,

• Cu un total de 101.954 de participanți,

• Acoperind dozens de clase de medicamente și multiple doze,

• Inclusiv monoterapii și combinații terapeutice.

Cercetătorii au construit un algoritm capabil să estimeze cu precizie scăderea medie a tensiunii arteriale sistolice (TAS) în funcție de tratamentul selectat, doză și combinație.

Instrumentul clasifică tratamentele în funcție de intensitatea reducerii tensiunii arteriale:

• Intensitate scăzută: reducere medie <10 mmHg,

• Intensitate moderată: reducere între 10–20 mmHg,

• Intensitate ridicată: >20 mmHg.

Această abordare este similară cu strategia deja utilizată în tratamentul dislipidemiei, unde statinele sunt clasificate în funcție de potențialul de reducere a colesterolului LDL.

Rezultate

Principalele constatări ale analizei:

• Un singur medicament antihipertensiv administrat în doză standard reduce în medie tensiunea sistolică cu 8–9 mmHg.

• Însă majoritatea pacienților au nevoie de o scădere de 15–30 mmHg pentru a atinge țintele terapeutice, ceea ce impune asocierea mai multor medicamente.

• Combinarea a două sau trei medicamente din clase diferite poate duce la scăderi cumulative predictibile, de exemplu:

  • Două medicamente → ~15–18 mmHg reducere,

  • Trei medicamente → >25 mmHg reducere.

• Aceste rezultate sunt mult mai fiabile decât evaluarea clinică individuală pe baza măsurătorilor de cabinet, care sunt afectate de:

  • Fluctuații fiziologice naturale (zi-noapte, anotimpuri, stres),

  • Erori de măsurare (practică clinică inconsistentă),

  • Variabilitate intraindividuală, care poate masca efectul real al tratamentului.

Dr. Nelson Wang a subliniat că:

„Tensiunea arterială variază de la moment la moment, de la o zi la alta și în funcție de sezon – aceste fluctuații pot fi la fel de mari sau chiar mai mari decât modificările induse de tratament.”

De asemenea, Profesorul Anthony Rodgers a explicat că instrumentul oferă o alternativă mai eficientă la paradigma tradițională „start low, go slow, measure and adjust”:

„Această strategie clasică riscă să eșueze din cauza măsurătorilor eronate, a inactivității terapeutice și a poverii asupra pacientului.”

Noul calculator permite medicilor să:

• Stabilească de la început ținta de reducere a TAS,

• Aleagă combinația optimă de tratamente pentru a atinge această țintă,

• Inițieze tratamentul eficient mai devreme, reducând timpul până la controlul hipertensiunii.

Concluzii și perspective

Implementarea largă a acestui instrument are potențialul de a schimba radical modul în care este tratată hipertensiunea arterială, contribuind la:

• Individualizarea terapiei, în funcție de nevoile pacientului,

• Reducerea poverii cardiovasculare globale,

• Prevenirea complicațiilor majore precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau boala renală cronică.

Următorul pas propus de echipa de cercetare este testarea calculatorului într-un studiu clinic prospectiv, unde deciziile terapeutice vor fi ghidate de acest algoritm, în locul abordării tradiționale.

Impactul potențial asupra sănătății publice este enorm:

„Chiar și o creștere modestă a procentului de pacienți cu hipertensiune controlați ar putea salva milioane de vieți,” a concluzionat Profesorul Rodgers.