Canabisul și riscul de psihoză: ce arată dovezile recente

Un articol publicat la 11 august 2025 în Canadian Medical Association Journal (CMAJ) abordează relația dintre consumul de canabis și apariția psihozei, în contextul creșterii concentrației de tetrahidrocanabinol (THC) din produsele disponibile pe piață. Autorii sintetizează date epidemiologice, riscurile asociate și opțiunile de management pentru pacienții cu psihoză indusă de canabis.

Context

În ultimele două decenii, potența canabisului a crescut semnificativ, conținutul mediu de THC crescând de la aproximativ 4% în anii 2000 la peste 20% în majoritatea produselor legale din Canada în 2023. Această evoluție a generat preocupări clinice și de sănătate publică, având în vedere că expunerea la THC în doze mari este asociată cu un risc crescut de psihoză, mai ales la persoane vulnerabile.

Risc de psihoză indusă de canabis

• Se estimează că 0,47% dintre consumatorii de canabis dezvoltă simptome de psihoză indusă de consum.

• Riscul este mai mare la persoanele care:

  • folosesc produse cu concentrații de THC >10%,

  • consumă canabis frecvent,

  • sunt tineri sau de sex masculin,

  • au un istoric de tulburări psihiatrice (depresie, anxietate, tulburare bipolară).

• Peste jumătate dintre pacienți își revin în 24 de ore, dar la cei cu simptome persistente (> 1 săptămână) sau cu antecedente de psihoză, rata de spitalizare variază între 54% și 76%.

Canabisul și schizofrenia

Un studiu de cohortă din Ontario, desfășurat pe 9,8 milioane de persoane, a arătat că:

• cei cu prezentare la camera de gardă pentru consum de canabis au avut un risc de 14,3 ori mai mare de a dezvolta o tulburare din spectrul schizofreniei în următorii 3 ani,

• cei cu psihoză indusă de canabis au avut un risc de 241,6 ori mai mare.

Aceste date susțin ideea că psihoza indusă de canabis nu este doar un episod tranzitoriu, ci un posibil factor declanșator sau marker al unei vulnerabilități către schizofrenie.

Managementul psihozei induse de canabis

• Abstinența de la canabis este principalul obiectiv al tratamentului. Continuarea consumului după un prim episod psihotic este corelată cu recăderi mai frecvente.

• În cazurile severe, se recomandă antipsihotice de generație a doua, cu scopul de a controla simptomele acute. După stabilizare, se poate lua în considerare reducerea sau întreruperea treptată a tratamentului.

Intervenții comportamentale

• Interviul motivațional poate crește implicarea pacientului în tratament.

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) oferă strategii pentru controlul poftelor și prevenirea recăderii.

• Aceste metode reduc consumul de canabis, ameliorează simptomele psihiatrice și îmbunătățesc funcționarea socială.

Concluzii

Creșterea potenței produselor de canabis și răspândirea consumului reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Datele disponibile arată că riscul de psihoză și schizofrenie este semnificativ crescut la consumatori, în special la cei expuși la THC de concentrație mare și la persoanele cu factori de vulnerabilitate. Intervențiile eficiente combină abstinența, tratamentul medicamentos și suportul psihoterapeutic.