Cancere ocupaționale

Cancerul reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, fiind responsabil de 1 din 6 decese înregistrate în lume, ocupând a doua poziție, după bolile cardiovasculare.
Majoritatea cancerelor au o etiologie multifactorială, în procesul de apariție a cancerului fiind implicați factori genetici și factori de mediu și comportamentali (fumat, consum de alcool, consumul de alimente ultraprocesate, obezitate, sedentarism, expunere la factori poluanți, etc.)

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer IARC) a realizat o clasificare a substanțelor pot duce la apariția cancerului. Aceste substanțe au fost împărțite în 4 grupe în funcție de capacitatea lor de a produce modificări ce duc la apariția cancerului la oameni.

  • Grupul 1: este dovedit faptul că expunerea la substanțele din această grupă duce la apariția cancerului la oameni, iar în acest grup sunt înregistrate 121 de substanțe precum compuși chimici sau infecții cu anumite virusuri (infecția cronică cu virus hepatic B și cu virus hepatic C, infecția cu virusul papiloma uman tipul 16, 18, 31, 33) sau bacterii.
  • Grupul 2A: cuprinde substanțe a căror expunere este probabil să ducă la apariția cancerului, fiind înregistrate 89 de astfel de substanțe.
  • Grupul 2B: cuprinde substanțe a căror expunere este posibilă să inducă modificări ce vor duce la apariția cancerului, iar în această categorie fiind înscrise 315 substanțe.
  • Grupul 3: în acest grup sunt incluși agenți pentru care nu pot fi clasificați drept carcinogeni pentru oameni și sunt incluse 497 substanțe.
  • Grupul 4: agenți care nu sunt carcinogeni pentru oameni.

Cancerele ocupaționale reprezintă neoplaziile apărute la pacienții ce sunt expuși la agenți carcinogeni la locul de muncă. Expunerea la acești agenți duce la apariția unor modificări la nivelul ADN-ului celular (mutații), dar inițial aceste celule sunt recunoscute și îndepărtate de către sistemul imun. Expunerea îndelungată favorizează apariția mutațiilor în mai multe locuri ale ADN-ului, iar în cele din urmă celula reușește să scape de sub mecanismele de control ale organismului și să înceapă multiplicarea necontrolată – apariția cancerului.

În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că la nivel mondial un procent variabil între 3% și 6% din totalitatea cancerelor se datorează expunerii la carcinogeni întâlniți la locul de muncă. Totuși aceste date sunt în continuă actualizare, deoarece nu sunt cunoscute efectele pe care le-ar putea avea expunerea pe termen lung la anumite substanțe la locurile de muncă.

Se estimează ca la nivel mondial 32% din totalitatea deceselor produse în contextul muncii sunt prin cancer, iar la nivelul Uniunii Europene 53% din totalitatea deceselor asociate muncii sunt printr-o neoplazie. De asemenea, s-a observat că 23% din populația activă (1 din 5) sunt expuși la agenți carcinogeni la locul de muncă. Un fapt cunoscut este și că populația ce își desfășoară activitatea în țările în curs de dezvoltare este mai expusă la acțiunea agenților carcinogeni la locul de muncă comparativ cu țările dezvoltate. De asemenea, fenomenul de mutare a industriei în țările în curs de dezvoltare din țările dezvoltate duce la o creștere a expunerii populației la substanțele carcinogene și implicit la un risc mai mare de a dezvolta cancer într-o anumită perioadă de timp. Din acest motiv este importantă supravegherea acestor persoane cu scopul de a preveni sau a descoperi tumora în faze inițiale, atunci când cancerul este tratabil. Se folosesc teste screening care trebuie să îndeplinească unele cerințe: să fie ușor de realizat, să poată identifica neoplazii în stadii inițiale când pot fi luate măsuri terapeutice, să fie cost-eficient.

Cancere ocupaționale - factori de risc

Au fost identificați o multitudine de agenți carcinogeni ce duc la apariția cancerului la persoanele ce lucrează în diferite medii. Cele mai frecvente tipuri de cancere ocupaționale alături de agenții cauzali sunt următoarele:
  • cancer pulmonar – agenți cauzali: radon, fumat pasiv, arsenic, cadmiu, compuși cu crom, gaze rezultat în urma arderii morinei – ocupații: industria cauciucului, industria vopselurilor, lucrătorii în turnătorii de fier, oțel, sudori, etc.
  • mezoteliom malignazbest – mineri, instalatori, lucrători în construcții, industria vopselurilor, etc.
  • cancer de vezică urinară – benzidina, betanaftilamina, arsenic – industria cauciucului, industria pielăriei, industrie textilă, frizeri, șoferi de camion, etc.
  • leucemii – formaldehidă, benzen, etilenoxid, pesticide – rafinării, industria cauciucului;
  • limfoame – benzen, 1, 3-butadiena, ierbicide, insecticide – industria cauciucului, a vopselurilor, agricultori, frizeri, etc.
  • cancerul cavitatății nazale și sinusurilor paranazale – praf de lemn, praf de nichel, praf de piele, radium – industrie textilă, brutari, morari, tâmplari, cizmari, etc.

Cancerul pulmonar este responsabil de până la 75% din totalitatea tipurilor de cancere ocupaționale, fiind dovedit faptul că există legături puternice între apariția cancerului pulmonar și expunerea ocupațională la azbest, radon, cadmiu, fumat pasiv. Azbestul reprezintă un grup de fibre minerale ce include 6 silicați cu structură chimică complexă (crizotil, crocidolit, amozit, antofilit, tremolit, actinolit), crizotilul fiind cel mai utilizat. Azbestul este larg răspândit în natură, iar pătrunderea sa în organism este ca urmare a inhalației acestuia. IARC a clasificat azbestul drept carcinogen de grupa 1, iar pe lângă cancer pulmonar, azbestul este implicat și în producerea mezoteliomului malign, al cancerului ovarian, colorectal, cancerului faringian și al cancerului gastric. Utilizările azbestului sunt diverse: acoperișuri, instalații electrice, mase plastice, textile, tuburi de ciment, hârtie și alte produse, iar din acest motiv și numărul mare de pacienți ce prezintă afecțiuni ca urmare a expunerii la azbest. Se consideră că pentru apariția unei patologii ca urmare a expunerii la azbest (azbestul determină și alte afecțiuni pulmonare și pleurale în afara cancerului pulmonar și mezoteliomului malign) este necesară o expunere constantă de minimum 1 an, iar perioada de latență între expunere și apariția bolii variază între 10 și 40 de ani.

Mezoteliomul malign este o tumoră agresivă localizată la nivelul mezoteliului ce se corelează cu expunerea la azbest. Este întâlnit mai frecvent la bărbații cu vârsta cuprinsă între 50 și 70 de ani și se manifestă prin dispnee, limitarea expansiunii toracice, durere toracică, astenie, fatigabilitate, scădere ponderală. Pentru diagnosticul mezoteliomului malign, tomografia computerizată este cea mai specifică investigați atât pentru depistarea tumorii, cât și pentru evidențierea diseminărilor secundare. Tratamentul este multimodal, însă prognosticul pe termen lung este infaust, 75% dintre pacienți decedând la un an de la stabilirea diagnosticului.

Radiațiile ionizante reprezintă particule sau radiații emise de compuși radioactivi naturali sau artificiali, sau emise în urma unor reacții nucleare și ca urmare a folosirii unor aparate ce emit aceste tipuri de radiații. Radiațiile ionizante sunt radiațiile α și β care ionizează direct moleculele și radiațiile X și γ care produc particule cu proprietăți ionizante. Radiațiile ionizante sunt clasificate de către IARC în grupa 1, fiind dovedită implicarea lor în producerea neoplaziilor la om. Cele mai frecvente tipuri de cancere produse de radiațiile ionizante sunt leucemiile, urmate de cancerul tiroidian, cancerul de sân, cancerul de esofag, stomac, colon, tumori maligne ale pielii, cancer pulmonar, tumori maligne ale sistemului nervos central. Leucemiile sunt printre cele mai frecvente tipuri de cancere ocupaționale induse de radiațiile ionizante, mai frecvent leucemie acută mieloblastică și leucemie mieloidă cronică. Persoanele la risc sunt cele care își desfășoară activitatea în zone unde se utilizează radiații: laboratoare de imagistică medicală (medic, asistent, brancardier), lucrătorii din cadrul centralelor nucleare, personal militar. Aceste categorii de populații prezintă un risc de apariție a unui tip de leucemie după o expunere cronică de 8-18 ani.

Un alt factor de risc pentru apariția leucemiilor îl reprezintă benzenul. Benzenul reprezintă un compus organic utilizat în industria chimică, folosit pentru obținerea multor compuși chimici cu aplicabilitate practică precum stiren, fenon, medicamente, vopseluri, insecticide și mase plastice. Categoriile profesionale expuse la benzen sunt lucrătorii în industria chimică, a maselor plastice, constructorii, lucrătorii în tipografii, lucrătorii din curățătoriile chimice etc. Alte neoplazii induse de expunerea ocupațională la benzen sunt limfoamele maligne Hodgkin și non-Hodgkin, mielomul multiplu, cancer pulmonar și carcinom renal.

Pentru cancerul de vezică urinară un factor de risc important îl reprezintă fumatul, însă expunerea ocupațională la fum de țigară sau la substanțe chimice precum 2-naftilamina, 4-aminobifenil, orto-toluidină sau benzidina pot duce la apariția acestui tip de cancer. Sunt expuși la aceste substanțe lucrătorii în industria cauciucului, în industria vopselurilor, șoferii de tir. Manifestările cancerului de vezică urinară constau în hematurie, disurie, nicturie, iar diagnosticul este pus prin cistoscopie cu biopsie și tomografie computerizată pentru stadializare.

În afara factorilor chimici și fizici au fost observați și alți factori ocupaționali ce pot duce la apariția neoplaziilor. Efectuarea turelor de noapte duce la perturbarea ritmului circadian și a ciclului zi-noapte. Studiile efectuate au arătat că ar putea exista un risc între efectuarea schimburilor de noapte și apariția cancerului de sân, cancerului colorectal și a cencerului de prostată, dar sunt necesare date suplimentare pentru ca turele de noapte să poată fi clasificate drept agent carcinogen. Un alt factor ocupațional îl reprezintă munca la birou. Un studiu publicat în 2011 a arătat că munca la birou pentru o perioadă lungă de timp poate crește riscul de apariție a cancerului colorectal. Și pentru acest factor sunt necesare alte studii pentru a stabili dacă există o legătură între munca la birou și apariția cancerului.

Data actualizare: 08-01-2021 | creare: 08-01-2021 | Vizite: 12
Bibliografie
1. Takala, J. (2015). Eliminating occupational cancer. Industrial health, 53(4), 307-309. link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4551060/
2. Clapp, R. W., Jacobs, M. M., & Loechler, E. L. (2008). Environmental and occupational causes of cancer new evidence, 2005–2007. Reviews on environmental health, 23(1), 1. link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2791455/
3. Work-related cancer. link: https://oshwiki.eu/wiki/Work-related_cancer
4. Occupational Cancer. link: https://www.cdc.gov/niosh/topics/cancer/default.html
5. https://www.carexcanada.ca/carcinogen-profiles/
6. International Agency for Research on Cancer, & Lyon, F. Chemical Agents and Related Occupations, Volume 100F: a Review of Human Carcinogens. Benzene, 2012.
7. Mackie, J. (2008). Current Occupational and Environmental Medicine.
8. Rom, W. N., & Markowitz, S. B. (Eds.). (2007). Environmental and occupational medicine. Lippincott Williams & Wilkins.
9. Exposure to carcinogens and work-related cancer: A review of assessment methods European Risk Observatory Report
10. Yari, S., Asadi, A. F., & Nourmohammadi, M. (2018). Occupational and Environmental Cancer. Asian Pacific Journal of Environment and Cancer, 1(1), 5-13.
11. Brown, T., Darnton, A., Fortunato, L., & Rushton, L. (2012). Occupational cancer in Britain. British journal of cancer, 107(1), S56-S70.
12. Occupational Cancer statistics in Great Britain, 2020
13. Driscoll, T., Steenland, K., Nelson, D. I., Prüss-Üstün, A., Campbell-Lendrum, D. H., Corvalán, C. F., ... & World Health Organization. (2004). Occupational carcinogens: assessing the environmental burden of disease at national and local levels. World Health Organization.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Ghidul pacientului cu cancer

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.