Flatulenta

Flatulenta reprezinta expulzia prin rect a unui amestec de gaze care sunt produsele finale ale procesului de digestie la mamifere. Termenul medical pentru acest amestec de gaze este flatus sau gaz. Gazele sunt expulzate prin rect printr-un proces denumit flatulenta. Flatusul este adus in rect prin aceleasi procese de peristaltica ce duc la coborirea fecalelor din intestinele mari. Zgomotele asociate de obicei cu flatulenta sunt cauzate de vibratia sfincterului anal si ocazional de catre fesele apropiate.

Flatulenta (vinturile, flatusul, gazele, parturile, basini) este un fenomen cunoscut de catre toata lumea, reprezentind o parte normala din viata. Media flatulentei eliminate de o persoana este de 14 ori pe zi. Cantitatea de gaz eliminata variaza de la 250 ml pina la citiva litri pe zi. Flatusul este format mai ales din gaze fara miros cum este dioxidul de carbon, oxigenul, hidrogenul, nitrogenul si uneori metanul. Mirosul neplacut al flatulentei deriva din produsii de metabolism ai bacteriilor din intestine care elibereaza cantitati mari de gaze care contin sulfat de hidrogen (mirosul de sulf). Contrar credintelor populare, femeile au aceleasi volume de flatus ca si barbatii.

Flatulenta este rezultatul digestiei incomplete a alimentelor in stomac si intestinele subtiri. Ca rezultat, alimentele trec in colon nedigerate, fiind fermentate de bacteriile rezidente aici. Corpul nu digera si absoarbe unii carbohidrati (celulozele, pectinele si unele fibre din multe alimente) in intestinul subtire datorita deficitului sau absentei unor enzime. Aceasta mincare nedigerata trece in colon unde normal, bacteriile rezidente aici produc gaze prin fermentatie. Pina la 90% din flatulenta intestinala este formata de bacterii. Eventual aceste gaze ies prin rect. Unele alimente produc flatulenta mai bogata decit altele datorita continutului mai mare de carbohidrati. Fasolele si legumele boabe sunt recunoscute ca producatoare de gaze. Din nefericire, alimentele sanatoase cum sunt fructele, legumele, cerealele sunt cele care produc cantitatile cele mai mari de gaze, deoarece sunt bogate in fibre solubile. Aceste fibre se dizolva in apa formind un gel intestinal. Fibrele au multiple efecte benefice pentru sanatatea oamenilor, incluzind mentinerea tractului digestiv in buna functionare, reglarea glicemiei si a nivelului de colesterol, ajuta la prevenirea atacurilor cardiace si a altor probleme ale inimii. Dar pot duce si la formarea de flatulenta. In colon bacteriile prefera fibrele nedigerabile. Aceste bacterii nu sunt daunatoare, dar pentru persoanele care sufera de flatulenta excesiva este mai bine sa evite aceste alimente, datorita contributiei lor la producerea gazului.

Pe de alta parte, fibrele insolubile din anumite tipuri de cereale nu se dizolva in apa, nefiind folosite de catre bacteriile intestinale drept sursa de hrana, astfel diminuaind productia de gaz. Ambele tipuri de fibre: solubile si insolubile trebuie consummate in fiecare zi. In schimb, grasimile si proteinele produc putin gaz. Ele sunt absorbite in tractul digestiv inainte de a ajunge in colon.

Compozitia flatusului

Nitrofenul, este principalul constituient al aerului si principalul gaz eliberat in timpul flatulentei alaturi de dioxidul de carbon. Gazele aflate intr-o compozitie mai scazuta sunt metanul si hidrogenul, gaze inflamabile, astfel flatusul avind o componenta adecvata din aceste gaze se poate aprinde si arde. Totusi, nu toti oamenii produc flatus cu metan. De exemplu intr-un studiu asupra fecalelor a noua adulti, doar cinci probe fecale contineau archaea capabila de a produce metan. Rezultate similare fiind descoperite si in probele de gaz obtinute din rect.

Gazul eliberat in flatulenta emite frecvent un miros neplacut. Multi ani s-a considerat acest miros a fi datorat skatolului si a indolului, produse secundare ale digestiei carnii. Totusi, cromatografia gazului a aratat ca compusii care contineau sulf, cum este methanethiolul, sulfatul de hydrogen (mirosul oualelor stricate) si dimetil sulfatul, sunt de asemenea responsabile de miros. Incidenta compusilor odoriferi in emisiile de flatulenta creste de la ierbivore, precum vacile la omnivore si speciile carnivore. Acelasi miros poate fi cauzat si de prezenta unei microflore bacteriene bogate sau de prezenta fecalelor in rect.

Componentele majore ale flatusului, fara miros sunt:
- nitrogen: 20-90%
- hidrogen: 0-50%
- dioxid de carbon:10-30%
- oxigen: 0-10%
- metan: 0-10%.

Fiziologia mecanismului producerii flatusului

Flatusul este adus in rect prin acelasi proces care determina coborirea fecalelor din intestinul mare (miscarile peristaltice) si poate cauza senzatii similare de urgenta si disconfort. Cercetatorii care au investigat rolul terminatiilor nervoase sensitive din canalul anal nu le-au gasit a fi esentiale pentru retinerea fluidelor in anus, speculind ca rolul lor al fi de a face diferenta dintre flatus si fecale, ajutind la detectarea nevoii de a defeca sau de a semnaliza sfirsitul defecatiei.
Sunetul variaza in functie de ingustarea muschiului sfincterian si de velocitatea gazului expulzat, precum si de alti factori, cum este apa si grasimea. La oameni flatulenta este de obicei accidentala precum in tuse, stranut sau in timpul orgasmului sau alte ocazii, cind flatulenta poate fi voluntara determinata de tensiunea rectului, cu apasarea pe stomac si muschii intestinali si relaxarea secundara a sfincterului anal cu emiterea flatusului.

Rolul flatulentei

Ca o functie normala a corpului, actiunea flatulentei este un semnal important al activitatii intestinale, fiind astfel raportat de catre personalul de ingrijire al bolnavului dupa interventiile chirurgicale. Totusi, simptomele flatulentei excesive pot indica prezenta sindromului intestinului iritabil sau a altor boli organice. In particular, aparitia brusca a unei flatulente excesive alaturi de debutul unor simptome noi reprezinta motive pentru a recomanda un consult medical.

Flatulenta nu este toxica, este o componenta naturala a diferitelor continuturi intestinale. Totusi disconfortul se poate dezvolta dupa formarea unei presiuni intestinale daca se incearca retinerea gazelor. In teorie, distensia patologica a intestinelor, conducind la constipatie poate apare daca o persoana isi retine flatulenta. Nu toate tipurile de flatus sunt eliberate din corp prin anus. Cand presiunea partiala a oricarei componente gazoase din lumenul intestinal este mai mare decit presiunea partiala din singe, aceasta intra in circuitul singelui prin peretele intestinal prin procesul de difuziune. Pe masura ce singele trece prin plamini, acest gaz difuzeaza din singe si poate fi eliminat prin respiratie. Daca o persoana isi retine flatulenta in timpul zilei, aceasta va fi cel mai adesea eliberata in timpul noptii involuntar cand corpul este relaxat. Anumite tipuri de flatus pot deveni captive in fecale in timpul compactarii si vor iesi din corp, retinute inca de fecale, in timpul procesului de defecatie.

Cauzele flatulentei

Gazul intestinal este compus din cantitati de surse exogene (aer care este ingerat pe nas si gura) si surse endogene (gaz produs in tractul digestiv).
Gazele exogene (aerofagia) se acumuleaza in timpul alimentatiei sau a consumului de bauturi sau a inghitirii excesive in timpul salivatiei excesive (in cazul senzatiei de greata sau ca rezultat al refluxului gastroesofagian).
Gazele endogene sunt produse fie ca produsi secundari ai unor tipuri de alimente digerate sau prin digestia incompleta. Orice duce la digestia incompleta a alimentelor de catre stomac sau intestinul subtire poate determina flatulenta cind materialul ajunge in intestinul subtire, prin fermentatia levurilor sau a procariotelor prezente normal sau anormal in tractul gastrointestinal.

Flatulenta este produsa de alimente bogate in mod particular in anumite polizaharide (in special oligozaharide cum este inulina). Aceste alimente cuprind: legumele boabe (fasole, mazare, linte), ceapa, usturoiul, ridichile, cartofii, drojdia din piine, varza, brocoli, conopida, produsele cu lapte praf sau crud, avind o reputatie nu doar in cresterea flatulentei, dar si a mirosului neplacut al flatusului.
In fasole, gazele endogene par a apare din olizaharidele complexe (carbohidrati) care sunt in mod particular rezistente digestiei de catre mamifere, dar usor digerabile de catre flora microbiana din intestine. Aceste oligozaharide trec din intestinul subtire nemodificate, ajungind in colon unde bacteriile rezidente aici se hranesc cu ele, producind cantitati mari de flatus. In cazul oamenilor care au intoleranta la lactoza, bacteriile intestinale care se hranesc cu lactoza pot duce la producerea gazului intestinal excesiv, cind se consuma lapte si produse care contin lactoza.

Flatulenta poate fi asociata unor infectii precum giardioza.

Semne si simptome

Cele mai multe cazuri de flatulenta nu sunt severe si pot fi tratate la domiciliu prin auto-ingrijire. O vizita la gastroenterolog este indicata daca pacientul prezinta simptome aditionale care pot sugera o conditie digestiva de fond.
Simptomele de flatulenta sunt considerate ingrijoratoare daca:
- acuzati episoade frecvente de flatulenta
- eliminati un volum excesiv de gaz in timpul unui episod de flatus
- produceti constant gaze cu miros neplacut.

Nu exista ghiduri medicale asupra frecventei sau a volumului normal al flatulentei, astfel pacientul in cauza va decide normalitatea.
Simptomele aditionale de mai jos pot fi un indicator al unei probleme mai severe de sanatate. Este recomandata vizita la medic daca acuzati:
- durere abdominala persistenta si balonare
- episoade recurente de diaree sau constipatie
- scadere in greutate inexplicabila
- incontinenta fecala
- singe in fecale
- simptome care pot sugera o infectie, cum este febra, varsaturile, frisoanele, artralgiile si mialgiile.

Flatulenta vaginala

Gazul vaginal care implica un miros neplacut sau materii fecale poate fi rezultatul unei fistule colovaginale, o conditie severa care presupune o comunicare intre vagin si colon, rezultatul unei interventii, nasteri, boli precum Crohn sau altor cauze. Aceasta conditie poate duce la infectia de tract urinar si alte complicatii. Poate fi simptomul unui prolapse genital feminin intern, conditie cauzata frecvent de nasterea vaginala.
Trebuie amintit ca volumele mici de aer care sunt eliminate din vagin in timpul actului sexual nu au niciun efect secundar cunoscut, totusi suflarea de aer fortat si voluntar in vagin poate cauza embolism, periculos mai ales la femeile insarcinate.

Tratamentul flatulentei

Modificarea alimentatiei

Unele condimente sunt raportate a diminua productia de gaz intestinal, mai ales cuminul, coriandrul, mararul, tumericul, ceaiul Mexican si unele condiment dulci japoneze. Cele mai multe cereale precum cartofii, porumbul, pastele produc gaz pe masura ce sunt digerate in intestine. Orezul este singura cereala care nu produce gaz. Cantitatea de oligozaharide solubile in apa din fasole poate contribui la productia gazului intestinal fiind cunoscuta a fi redusa de o fierbere adecvata a boabelor precedata de inmuiere, dar cu pierderea si a altor constituiente solubile in apa. De asemenea gazul intestinal poate fi redus prin fermentarea fasolelor, facindu-le mai putin producatoare de gaz si/ sau prin fierberea lor. Unele legume pot fi fierte indelungat pentru a elimina zaharurile producatoare de gaz. Bacteriile de fermentatie lactica cum sunt Lactobacillus casei si Lactobacillus plantarum reduc flatulenta in tractul intestinal uman.

Probioticele (iaurtul nefiert, kefirul) sunt cunoscute a reduce flatulenta cind sunt folosite pentru a reface echilibrul florei intestinale. Iaurtul viu contine, printre alte bacterii lactice, Lactobacillus acidophilus care poate fi util in reducerea flatulentei. Acesta face mediul intestinal mai acid, sustinind echilibrul natural al proceselor de fermentatie. L. acidophilus este disponibil in suplimente. Prebioticele, care in general sunt oligozaharide non-digerabile cum sunt fructooligozaharidele, cresc in general flatulenta intr-un mod similar descris de cel pentru intoleranta la lactoza.

Tratament medicamentos

Enzimele digestive suplimentate pot reduce semnificativ cantitatea de flatulenta cauzata de unele componente din alimentele care nu au fost digerate de catre corp, promovind astfel actiunea bacteriilor din intestinul mic si mare. S-a sugerat ca enzimele alfa-galactozidaze, care pot digera anumite zaharuri complexe sunt eficiente in reducerea volumului si a frecventei flatulentei. Enzimele alfa-galactozidaza, lactaza, amilaza, lipaza, proteaza, celulaza, glucoamilaza, invertaza, pectinaza si bromelaina sunt disponibile, fie individual fie in combinatii in produsele comerciale.

Antibioticul rifaximin, folosit pentru a trata diareea cauzata de bacteria Escherichia coli, poate reduce productia gazului intestinal si frecventa evenimentelor de flatus. Desi nu afecteaza productia gazelor in sine, surfactantii (agentii care scad tensiunea superficiala) pot reduce senzatiile dezagreabile asociate cu flatulenta, ajutind la disolutia gazelor in lichid si in materiile fecale solide. Preparatele care contin simeticone actioneaza prin promovarea coalescentei bulelor mici in unele mai mari mai usor de eliminate din corp, fie prin eructatii sau prin flatulenta. Astfel de preparate nu scad cantitatea totala de gaz generata dar fac bulele mai mari permitindu-le trecerea mai usoara prin intestine si rect.

Mirosul flatulentei cauzata de bacteriile intestinale denumite microflora intestinala poate fi tratat prin administrarea de bismuth subgalat, un deodorant intern. Bismutul subgalat este ingredientul activ din Devrom un medicament aprobat pentru a trata mirosul neplacut prin parfumarea flatulentei si a scaunelor. De asemenea este folosit si pentru a trata infectia cu Helicobacter pylori si in terapia plagilor. Fiind un deodorant intern este folosit mai ales de persoanele care au o colostoma, o interventie bariatrica, incontinenta fecala si sindromul intestinului iritabil. Poate duce la innegrirea limbii si a scaunelor, care este temporara si fara semnificatie medicala. Este clasificat drept nontoxic dar poate determina iritatii minore.
Se mai poate folosi carbunele activat. Acesta este o forma de carbune procesat sa mentina mici pori care sa-i creasca suprafata de adsorbtie sau pentru reactile chimice. Acesta actioneaza prin legarea substantei toxice pentru a preveni absorbtia in stomac sau intestine. Legarea este reversibila. De asemenea intrerupe circulatia enterohepatica si enteroenterica a unelor toxine si a metabolitilor lor. Tablete sau capsule cu carbon activat sunt folosite pentru a trata diareea, indigestia si flatulenta. Se pare ca acest produs este eficient si in tratarea sindromului intestinului iritabil. Este folosit si pentru a reduce continutul de gaz intestinal inainte de radiografia intestinala pentru a vizualiza litiaza renala, pancreatica si biliara.

In multe culturi, flatulenta umana este vazuta ca fiind jenanta dar in functie de context, poate de asemenea fi considerata umoristica. Persoanele vor incerca frecvent sa-si retina flatusul cind se afla in compania altor persoane sau vor adopta o anumita pozitie in care acesta sa nu devina zgomotos. In alte culturi flatusul nu este mai jenant decit tusea. Acceptabilitatea flatulentei in societate variaza in functie de evenimente si culturi.

Sfaturi pentru a reduce sau evita flatulenta

- deveniti constienti de aerul inghitit
- tehnicile de relaxare pot ajuta la reducerea anxietatii, o cauza a aerofagiei
- evitati sa va intindeti dupa masa, gazul din stomac va trece mai usor in intestine in aceasta pozitie in loc sa fie eliminat prin eructatii
- mestecati alimentele atent, digestia carbohidratilor incepe din gura, iar alimentele nemestecate bine afecteaza stomacul
- alegeti o dieta eliminatorie, aceasta este o dieta cu scop diagnostic pentru a va ajuta sa eliminati alergiile si intolerantele
- consultati un medic pentru a exclude malabsorbtia daca acuzati scadere in greutate si diaree
- mincati incet, plimbati alimentele prin toata gura, incercati sa nu vorbiti in timpul mesei pentru a nu ingera aer
- evitati mesele bogate in grasimi, acestea generind o cantitate mare de dioxid de carbon eliminate ca gaz; dioxidul de carbon este produs in intestinul subtire cind se elibereaza bicarbonat pentru a neutraliza acidul gastric si grasimile din alimente
- evitati fumatul care favorizeaza aerofagia
- mincati de mai multe ori pe zi, nu consumati pina la capacitatea totala a stomacului, supraincarcarea acestuia face digestia dificila si duce la acumularea gazelor
- evitati uleiurile si condimentele, alimente greu de digerat
- nu mincati repede, pe fuga, mestecati bine alimentele deoarece prima parte a digestiei incepe chiar din gura
- stoarceti o mina de usturoi si ghimbir, amestecati apoi sucul cu apa calda si consumati-l cind aveti flatulenta
- luati o lingurita mica de bicarbonat de sodiu si amestecati-l cu apa, in aceasta apa stoarceti sucul unei lamii si adaugati niste sare; beti aceasta solutie, acesta este un remediu pe termen scurt pentru orice tip de flatulenta, este unul dintre cele mai eficiente remedii naturale
- incalziti un pahar de lapte si adaugati niste ulei de ricin, beti aceasta solutie cind aveti probleme intestinale, va rezolva problema imediat
- inghititi o lingura de seminte de fenel cind aveti probleme digestive
- consumati o lingura de semnite de chimen sau faceti un ceai din chimen alaturi de citeva picaturi din uleiul de chimen, consumati ceaiul de trei ori pe zi dupa masa, va remedia imediat si de durata flatulenta
- preparati o infuzie de scortisoara in apa, fiarta pentru 30 de minute si racita; aceasta va fi consumata cu jumatate de ora dupa fiecare masa, remedial ajuta in tratarea flatulentei, mai ales daca este recurenta
- consumati niste patrunjel verde sau faceti un ceai, acesta este considerat un remediu eficient.