Căscatul bebelușului în viața intrauterină (căscatul fetal) - corelații cu greutatea la naștere

Cohortă Nivel 4 — Cohortă prospectivă
©

Autor: Racheriu Dragoș 3337 vizite

Titlu originalFetal yawning and mouth openings: Frequency, developmental trends, and association with birth weight.
JurnalPloS one
AutoriMenin Damiano, Veronese Paola, Gervasi Maria Teresa, Oster Harriet, Dondi Marco
Data publicării25 februarie 2026
ȚaraItaly
PMID41739743
DOIhttps://doi.org/10.1371/journal.pone.0341339
SpecialitateGinecologie & Obstetrică, Neonatologie, Pediatrie

Prezentare

Un studiu realizat la Universitatea din Ferrara și la Spitalul din Padova și publicat în PLOS One la 25 februarie 2026 a analizat frecvența căscatului fetal între săptămânile 23 și 31 de gestație și relația acestuia cu vârsta gestațională și greutatea la naștere. Cercetarea arată că frecvența medie a căscatului este sub 5 episoade pe oră, nu variază semnificativ cu vârsta gestațională, dar este invers asociată cu greutatea la naștere, sugerând o posibilă modulare legată de stres chiar și la feții sănătoși.

Rezumat

  • 32 de feți sănătoși examinați ecografic între 23–31 săptămâni de gestație.

  • Frecvența mediană a căscatului: 2,11 episoade/oră (media 3,63 ± 4,64).

  • Nicio asociere între frecvența căscatului și vârsta gestațională (β = 0,047; p = 0,822).

  • Asociere negativă între frecvența căscatului și greutatea la naștere (β = −0,420; p = 0,028).

  • Deschiderile bucale non-căscat au scăzut semnificativ cu vârsta gestațională (β = −0,480; p < 0,001).

  • Durata căscatului nu a fost asociată cu vârsta gestațională sau greutatea la naștere.

Context

Căscatul este un comportament filogenetic și ontogenetic primitiv, prezent la vertebrate și observabil la făt încă din săptămâna 11 de gestație. În ultimele două decenii, ipoteza „răcirii creierului” (brain cooling hypothesis) a acumulat dovezi experimentale solide la mamifere și păsări, sugerând un rol termoreglator al căscatului.

Totuși, căscatul fetal reprezintă un punct teoretic sensibil, întrucât termoreglarea fetală depinde în mare măsură de mamă. Studiile anterioare au raportat frecvențe extrem de variabile (0–>10 episoade/oră), probabil din cauza metodelor de identificare insuficient validate. Unele cercetări au sugerat o scădere accentuată a frecvenței cu vârsta gestațională, însă aceste rezultate au fost puse sub semnul întrebării din cauza lipsei de specificitate metodologică.

Despre studiul actual

Participanți

  • 32 de feți sănătoși (18 fete – 56%, 14 băieți – 44%)

  • Interval gestațional: 23–31 săptămâni

    • Media: 26,17 săptămâni (SD = 2,03)

  • Greutate la naștere: 2,5–4 kg

    • Media: 3,23 kg (SD = 0,34)

  • Toți nou-născuții au fost la termen și cu scor Apgar 9–10 la 1 și 5 minute

Au fost excluse sarcinile cu diabet, hipertensiune indusă de sarcină, restricție de creștere intrauterină, malformații congenitale, sarcini multiple sau alte complicații.

Metodologie

  • Ecografii 4D realizate cu aparat Voluson 730 (GE Healthcare), până la 40 volume/secundă

  • Durata medie a înregistrărilor: 22,5 minute (SD = 10,0)

  • Timp mediu de observație valid: 17,4 minute (SD = 7,3)

  • Analiză cadru cu cadru, realizată de doi evaluatori independenți

  • Fiabilitate inter-evaluator:

    • Identificare deschideri bucale: Kappa = 0,88

    • Clasificare căscat vs non-căscat: Kappa = 1,00

Căscatul a fost identificat utilizând System for Coding Perinatal Behavior, bazat pe Baby Facial Action Coding System, criteriile incluzând:

  • Deschidere lentă a gurii

  • Inspir profund

  • Pauză respiratorie scurtă

  • Expirație și închidere rapidă

  • Pattern temporal caracteristic (accelerare progresivă urmată de decelerare bruscă)

Analizele statistice:

  • Regresii Poisson pentru frecvențe (cu offset logaritmic pentru timpul de observație)

  • Regresii liniare pentru durate

  • Prag de semnificație: α = 0,05

Rezultate

Frecvența căscatului

  • Număr episoade/scanare: 0–6

  • Media: 3,63 episoade/oră (SD = 4,64)

  • Mediana: 2,11 episoade/oră

Asocieri:

  • Cu vârsta gestațională:

    • F(2,29) = 0,170

    • β = 0,047

    • p = 0,822 → nesemnificativ

  • Cu greutatea la naștere:

    • F(2,29) = 4,938

    • β = −0,420

    • p = 0,028 → asociere negativă semnificativă

Durata căscatului

  • Interval: 2,03–5,68 secunde

  • Media: 3,58 secunde (SD = 1,01)

  • Fără asociere cu:

    • vârsta gestațională (p = 0,442)

    • greutatea la naștere (p = 0,956)

Deschideri bucale non-căscat

  • Media: 15,69 episoade/oră (SD = 15,28)

  • Mediana: 12,07 episoade/oră

Asociere cu vârsta gestațională:

  • F(2,29) = 25,175

  • β = −0,480

  • p < 0,001 → scădere semnificativă

Durata medie:

  • Media: 3,13 secunde (SD = 1,53)

  • Asociere negativă cu vârsta gestațională:

    • β = −0,833

    • p = 0,035

Procentul de căscaturi din totalul deschiderilor bucale

  • Asociere pozitivă cu vârsta gestațională:

    • F(2,25) = 8,118

    • β = 0,163

    • p = 0,007

Pe măsură ce sarcina avansează, proporția căscatului din totalul deschiderilor bucale crește, deoarece episoadele non-căscat scad.

Interpretare și implicații

Acest studiu:

  • Confirmă că frecvența reală a căscatului fetal este redusă, comparabilă cu cea a nou-născuților prematuri.

  • Nu susține ipoteza unei scăderi marcate a căscatului cu vârsta gestațională.

  • Demonstrează că scăderea observată anterior ar putea reflecta reducerea deschiderilor bucale non-căscat și clasificarea eronată a acestora.

  • Evidențiază pentru prima dată o modulare legată de greutatea la naștere, sugerând o posibilă relație cu stresul fetal subclinic.

Deși rezultatele nu infirmă ipoteza termoreglării cerebrale, ele sugerează că mecanismele de modulare a căscatului sunt deja prezente intrauterin și pot fi influențate de factori fiziologici subtili.

Limitările includ:

  • Eșantion relativ mic

  • Absența măsurătorilor temperaturii materne sau fetale

  • Lipsa manipulărilor experimentale

Detalii studiu

Participanți
32
Durată
8 săptămâni (interval gestațional)
Intervenție
Monitorizarea ecografică 4D a comportamentului fetal (căscat) între săptămânile 23 și 31 de gestație.
Populație
32 de feți sănătoși, fără patologii asociate, cu vârsta gestațională între 23 și 31 de săptămâni.
Endpoint primar
Frecvența episoadelor de căscat fetal raportată la oră și corelația acestora cu vârsta gestațională și greutatea la naștere.
Efect principal
Frecvența căscatului fetal este invers asociată cu greutatea la naștere, dar nu variază semnificativ în funcție de vârsta gestațională.

Abstract (original)

During the last 15 years, the brain cooling hypothesis has shown unparalleled explanatory and predictive power among the several attempts aimed at elucidating the phylogenetic origins of yawning. However, some blind spots remain which are not directly accounted for by this theoretical explanation, including the presence of yawning in human fetuses, as their thermoregulation is largely dependent on the mother. However, the few studies which addressed fetal yawning are often plagued by serious methodological issues, in particular concerning the validity and reliability of methods adopted to identify yawns, resulting in contradictory results. In the present study, we scored yawns and other mouth openings in 32 healthy fetuses observed during ultrasonographic scans between the 23rd and the 31st gestational week, using the Baby FACS-based System for Coding Perinatal Behavior (SCPB). We found average yawning frequencies to be below 5 per hour, and not related with gestational age (GA). Non-yawning mouth openings, instead, showed a GA-related decrease that, together with validity issues of measurement methods, might explain the similar developmental trend found for yawning frequencies in two previous studies. Finally, yawning frequencies were negatively related with birth weight, considered as an indicator of mild distress, potentially showing a stress-related modulation of yawning behavior in healthy fetuses.

Concluzii

Căscatul fetal este un comportament rar, a cărui frecvență este influențată de greutatea la naștere, sugerând mecanisme de modulare fiziologică prezente încă din viața intrauterină.

Limitări

Eșantion de dimensiuni reduse, lipsa monitorizării temperaturii materne/fetale și absența unor manipulări experimentale directe.

Recomandări clinice

Rezultatele sugerează că monitorizarea comportamentului fetal, precum căscatul, ar putea oferi indicii despre starea fiziologică fetală, necesitând studii suplimentare pentru validare.

Referințe

Menin, D., et al. (2026). Fetal yawning and mouth openings: Frequency, developmental trends, and association with birth weight. PLOS One. DOI: 10.1371/journal.pone.0341339. https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0341339. Image by freepik
Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.