COVID-ul prelungit prezintă riscuri de durată pentru sănătatea tinerilor

În timp ce atenția publică a fost concentrată în special asupra fazei acute a infecției cu SARS-CoV-2, o serie de studii recente publicate în JAMA Network Open și Nature Communications dezvăluie impactul îngrijorător al long COVID asupra sănătății copiilor și adolescenților. Cercetările, conduse de o echipă de la Perelman School of Medicine, Universitatea din Pennsylvania, în cadrul inițiativei naționale RECOVER finanțate de National Institutes of Health (NIH), aduc date solide privind complicațiile pe termen lung ale infecției COVID-19, chiar și în formele non-severe.
Long COVID este definit ca persistența sau apariția unor simptome la cel puțin patru săptămâni după infecția acută. Deși majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe populația adultă, aceste studii aduc pentru prima dată dovezi sistematice despre riscurile semnificative la copii și adolescenți, acoperind un eșantion de peste 5 milioane de persoane sub 21 de ani. Analizele s-au bazat pe date anonimizate extrase din dosare electronice de sănătate din peste 24 de instituții medicale din SUA, între 2020 și 2023.

Afecțiuni renale asociate cu long COVID

Unul dintre cele mai consistente riscuri identificate a fost cel renal. Copiii și adolescenții care au avut un test pozitiv SARS-CoV-2 au prezentat:

• Cu 17% risc mai mare de a dezvolta boală cronică de rinichi de stadiul 2 sau mai avansat.
• Cu 35% risc mai mare de boală cronică renală de stadiul 3 sau mai severă.

Aceste riscuri au fost prezente de la o lună și până la doi ani după infecție. Mai mult, copiii cu afecțiuni renale preexistente au avut un risc cu 15% mai mare de a dezvolta complicații renale severe (dializă, transplant sau declin rapid al filtrării glomerulare), iar cei care au avut o leziune renală în faza acută COVID au avut un risc cu 29% mai mare de complicații în următoarele 3-6 luni.

Complicații gastrointestinale post-COVID

Un alt studiu a analizat incidența tulburărilor digestive la peste 1,5 milioane de copii și adolescenți. Comparativ cu cei care nu au avut COVID-19:

• Riscul de apariție a cel puțin unui simptom gastrointestinal (dureri abdominale, diaree, sindrom de colon iritabil) a fost cu 25% mai mare în faza post-acută.
• În faza cronică (6 luni - 2 ani), riscul a fost chiar mai ridicat, cu 28% mai mare.

Aceste date confirmă că SARS-CoV-2 poate influența durabil microbiota intestinală și sănătatea digestivă.

Riscuri cardiovasculare după infecția SARS-CoV-2

Studiul cardiovascular, publicat în Nature Communications, a analizat peste 1,2 milioane de pacienți pediatrici. Printre concluzii:

• Creștere semnificativă a riscului de aritmii, inflamație cardiacă, hipertensiune și palpitații la copiii infectați cu SARS-CoV-2, indiferent dacă aveau sau nu malformații congenitale cardiace (CHD).
• Copiii fără CHD au avut un risc aproape triplu de a dezvolta inflamație cardiacă în faza post-acută.
• Creșterea relativă a riscului cardiovascular a fost de 63% în rândul tuturor copiilor infectați.

Aceste constatări subliniază necesitatea screening-ului cardiovascular inclusiv la copiii aparent sănătoși după COVID-19.

Diferențe rasiale și etnice în evoluția long COVID

Analiza diferențelor între grupurile etnice a arătat variații moderate, dar semnificative:

• Copiii asiatico-americani au avut rate ușor mai ridicate de simptome long COVID după forme ușoare sau severe de boală.
• Copiii hispanici au avut un risc crescut de cădere a părului după forme severe de COVID-19.
• Copiii afro-americani au prezentat un risc ușor mai mic de simptome dermatologice post-COVID.

Analiza a inclus 225.723 de copii și adolescenți, fiind una dintre cele mai detaliate examinări ale dimensiunii socio-demografice a long COVID pediatric.

Concluzii și implicații clinice

Constatările acestor studii susțin concluzia că long COVID nu este o condiție benignă la copii. Impactul său poate fi profund și durabil, afectând funcțiile renale, digestive, cardiovasculare și calitatea vieții. Este necesar ca:

• Medicii pediatri și medicii de familie să includă simptomele long COVID în evaluarea pacienților post-COVID.
• Să existe screening sistematic pentru afectări renale și cardiovasculare la 3, 6 și 12 luni după infecție.
• Să fie încurajată cercetarea pe termen lung pentru a evalua evoluția acestor complicații și potențiale intervenții preventive.

Dr. Yong Chen, autorul principal al studiilor, subliniază: „Clinicienii trebuie să monitorizeze activ semnele și simptomele long COVID la copii și să fie pregătiți să le trateze.”

Aceste cercetări marchează un punct de cotitură în recunoașterea long COVID pediatric ca o problemă de sănătate publică ce necesită intervenții și politici dedicate.