Diaree indusă de medicamente

©

Autor:

Diaree indusă de medicamente

Diareea indusă de medicamente este un efect advers relativ frecvent întâlnit la tratamentul medicamentos, peste 700 de medicamente fiind responsabile de acest efect.
Medicamentele cele mai cunoscute a determina Diaree sunt:

  • antibioticele (25% din cazurile de diaree indusă medicamentos)
  • laxativele
  • antiacidele ce conțin magneziu
  • medicamentele ce conțin sorbitol sau lactoză
  • anti-inflamatoarele nesteroidiene (ibuprofen și naproxen)
  • prostaglandinele
  • colchicina
  • medicamentele antineoplazice (5-fluorouracil, irinotecan, ipilimumab)
  • antiaritmicele
  • agenții colinergici
  • antiulceroasele (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, cimetidina, ranitidina)
  • imunosupresoarele (micofenolat)
  • metformin
  • olmesartan (1, 2, 3)


De asemenea, pot cauza diaree și unele ceaiuri de plante care conțin senna, laxativele naturale, unele suplimente cu vitamine și minerale. (2)

De ce apare diareea indusă de medicamente?

Printre mecanismele fiziopatologice care determină diareea indusă de medicamente se numără:

  • timpul scurt de pasaj prin tractul gastro-intestinal,
  • tulburările de absorbție sau digestie a grăsimilor și carbohidraților,
  • diareea osmotică,
  • diareea secretorie,
  • diareea exudativa,
  • enteropatia prin care se pierd proteinele.

De obicei se asociază 2 sau mai multe mecanisme.

Tipurile cele mai importante de diaree întâlnite în practica clinică sunt diareea acută, care apare în primele zile de tratament, și diareea cronică, care apare după un timp îndelungat de la inițierea tratamentului medicamentos și care durează peste 3-4 săptămâni. (1)

În fața unui bolnav cu diaree, este important istoricul medical și în special schema terapeutică pe care o urmează, deoarece acest lucru poate evita efectuarea unor teste de diagnostic inutile. Examenul clinic ar trebui să obțină date despre prezența sau nu a febrei, despre existența scaunelor cu sânge sau cu mucus, gradul de deshidratare și scăderea în greutate. (1)

Mecanismul prin care acționează laxativele este prin atragerea apei în lumenului intestinal sau prin inducerea contracțiilor la nivelul mușchilor intestinului. Luate în număr prea mare, laxativele pot determina diaree. (2)

Antibioticele sunt cauza a 25% din cazurile de diaree indusă medicamentos. Diareea provocată de acestea poate varia de la diaree benignă până la pseudocolita membranoasă. (1) În mod normal, la nivelul intestinului există un număr mare de bacterii răspunzătoare o floră intestinală echilibrată. Antibioticele distrug unele din aceste bacterii, permițând altora să se dezvolte excesiv. Una dintre bacteriile care se pot dezvolta excesiv este Clostridium difficile care poate da colită pseudomembranoasă. Această patologie determina diaree severă, cu emisie de scaune apoase și de cele mai multe ori, cu sânge. (2)

Antiinflamatoarele nesteroidiene
determină o colită nespecifică, nu foarte frecvent întâlnită, care poate fi diagnosticată prin colonoscopie. Diagnosticul diferențial cu bolile inflamatorii intestinale poate fi dificil de făcut. (3)

Olmesartan poate determina un tip de enteropatie asemănător cu boala celiacă. (3)

În ceea ce privește medicamentele antineoplazice, irinotecanul și 5-fluouracilul au o predispoziție la a cauza diaree. De asemenea, ipilimumab, utilizat în melanomul metastatic, determină aproape în toate cazurile diaree, care poate fi foarte severă, putând da perforații la nivelul colonului. Unii pacienți sub tratament cu ipilimumab pot avea o colită difuză, sau o colită segmentară. Colita difuză cauzează diaree apoasă, având indicație de tratament cu steroizi. Colită segmentară poate arăta ca și o boală inflamatorie intestinală, putând fi de asemenea tratată cu steroizi. Totuși, dacă pacienții nu răspund la tratamentul cu steroizi după 2 săptămâni, se poate încerca terapia cu infliximab. (3)

Mecanismul prin care imunosupresoarele utilizate la persoanele transplantate, mai ales micofenolatul, determină diaree, nu este foarte clar. La această populație trebuie acordată o atenție sporită la suprainfecții, în special cea cu citomegalovirus (CMV), care poate da diaree. Imunosupresoarele pot da o patologie asemănătoare cu colita, mimând în unele cazuri bolile inflamatorii intestinale. În această situație se recomandă întreruperea tratamentului sau reducerea dozelor de imunosupresoare, dar doar după excluderea unei infecții cu citomegalovirus. (3)

Metode de prevenție a diareei indusă de medicamente

Pentru a preveni diareea indusă medicamentos, se recomandă utilizarea probioticelor și consumul de iaurt. Acestea trebuie luate atât pe parcursul tratamentului antibiotic, cât și câteva zile după. (2)


Data actualizare: 30-01-2020 | creare: 30-01-2020 | Vizite: 142
Bibliografie
1. Drug-induced diarrhea: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10647976
2. Drug-induced diarrhea: https://medlineplus.gov/ency/article/000293.htm
3. Drug induced diarrhea‘s likeliest causes: https://www.medscape.com/viewarticle/879541#vp_3
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.