Durere de burtă jos

Durerea de burtă jos se referă la disconfortul sau durerea resimțită în partea inferioară a abdomenului, de obicei sub buric. Durerea de burtă poate varia ca intensitate, de la o ușoară jenă la o durere acută, debilitantă. Durerea de burtă jos este un simptom comun întâlnit în practica clinică, care poate avea o gamă variată de cauze, de la cele benigne la cele severe. Înțelegerea naturii și a localizării durerii, precum și factorii asociați, poate ajuta la stabilirea diagnosticului și a planului de tratament. (1, 2, 3)

Clasificarea durerii de burtă jos

Durerea abdominală în partea inferioară a abdomenului poate fi clasificată în funcție de mai multe criterii, cum ar fi cauza specifică, durata, caracteristicile durerii sau zona în care este localizată. În funcție de durata sa, durerea de burtă jos poate fi clasificată în:

• durere acută (apare brusc și poate dura de la câteva minute până la câteva zile);
• durere cronică (durează mai mult de trei luni și poate fi constantă sau cu perioade de ameliorare).

În funcție de origine, durerea de burtă jos se poate clasifica în:

• durere urologică;
• durere gastro-intestinală;
• durere ginecologică;
• durere psihogenică;
• durere de origine musculară sau scheletică.

După localizarea sa, durerea de burtă jos se clasifică în:

• durere în partea dreaptă a abdomenului inferior (poate fi asociată cu afecțiuni precum apendicită, colică biliară sau infecții renale);
• durere în partea stângă a abdomenului inferior (poate fi legată de afecțiuni cum ar fi diverticulită, boli gastrointestinale sau afecțiuni ginecologice).

Caracterul durerii și momentul apariției sale (dacă apare în timpul meselor, la urinare, sau în timpul activității fizice) pot oferi indicii valoroase despre cauza specifică. (1, 2, 5)

Cauze posibile

Durerea de burtă jos poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni. La femei, durerea este adesea cauzată de afecțiuni ginecologice (precum endometrioza, fibroamele uterine, boala ovariană polichistică sau sarcina ectopică), dismenoree sau de infecții ale tractului reproducător. Afecțiunile gastrointestinale, precum constipația, sindromul de colon iritabil, diverticulita sau infecțiile intestinale sunt, de asemenea, surse comune ale durerii de burtă jos.

Alte potențiale cauze posibile ale durerii în regiunea inferioară a abdomenului includ:

• afecțiunile urologice (precum infecțiile tractului urinar, litiaza renală sau cistita interstițială);
• diverse condiții musculoscheletale (cauzată de leziuni ale mușchilor abdominali, hernii sau afecțiuni ale coloanei vertebrale);
• probleme reproductive masculine (inflamația prostatei determină apariția durerilor în regiunea inferioară a abdomenului la bărbați);
• afecțiuni ale pancreasului sau a vezicii biliare;
• afecțiuni vasculare (precum anevrisme aortice).

În cazuri rare, durerea resimțita în partea inferioară a abdomenului inferior este cauzată sau exacerbată de stresul cronic, anxietate, depresie sau alte tulburări psihologice. O astfel de durere, care are o origine sau o componentă predominant psihologică, nu este legată de o afecțiune medicală fizică identificabilă, astfel că tratamentul său presupune în general o formă de terapie cognitivă-comportamentală. (1, 2, 3, 4)

Diagnostic

Diagnosticarea corectă a cauzei durerii abdominale în partea inferioară a corpului necesită o evaluare medicală adecvată și, adesea, investigații suplimentare, cum ar fi teste de sânge, teste de imagistică medicală sau alte proceduri specifice. În funcție de ce sugerează evaluarea preliminară, efectuată de către medicul internist sau de către un medic specialist, pot fi necesare:

• analize de sânge (pot detecta anomalii asociate cu o gamă largă de afecțiuni care cauzează dureri abdominale);
• teste de urină (pentru a identifica infecții ale tractului urinar sau semne ale altor afecțiuni);
• ecografia abdominală (poate detecta probleme la nivelul organelor din abdomen și pelvis);
• CT sau RMN (oferă imagini detaliate ale organelor interne și pot ajuta la identificarea leziunilor sau ale problemelor în zona abdominală și pelvină, cu o acuratețe mai mare decât ecografia abdominală);
• colonoscopie sau sigmoidoscopie (pentru examinarea colonului și a rectului și pentru identificarea afecțiunilor gastrointestinale);
• histeroscopie sau laparoscopie diagnostică (pentru examinarea organelor pelvine la femei);
• biopsie (dacă se suspectează o afecțiune care necesită evaluare tisulară mai detaliată, se poate efectua o biopsie pentru examinare microscopică). (1, 2, 5)

Tratament

Pentru durerile ușoare, precum cele cauzate de constipație sau menstruație, remediile la domiciliu, cum ar fi odihna, aplicarea de căldură pe regiunea dureroasă, hidratarea adecvată sau medicamentele analgezice, pot fi eficiente. În schimb, atunci când durerile sunt intense sau nu cedează la administrarea de analgezice, tratamentul poate presupune:

• administrarea de anticoncepționale orale sau alte opțiuni contraceptive (pentru a regla ciclul menstrual și a reduce durerea din timpul ciclului menstrual);
• administrarea de antibiotice (dacă durerea este cauzată de o infecție bacteriană, cum ar fi o infecție a tractului urinar);
• efectuarea unor intervenții chirurgicale (apendicita, herniile, calculii renali sau sarcina ectopică pot necesita intervenții chirurgicale efectuate în regim de urgență);
• terapie cognitiv-comportamentală sau terapie psihologică (se adresează pacienților cu factori psihologici care contribuie la durere).

În cazul afecțiunilor gastrointestinale, modificări ale dietei și ale stilului de viață sunt necesare pentru a gestiona simptomele. De exemplu, în cazul sindromului de intestin iritabil, pacienții sunt nevoiți să evite alimentele care declanșează simptomele. Alte tratamente specifice pot fi necesare, în funcție de patologia care a declanșat durerile de burtă jos. (1, 2, 3)

Prevenție

Deși nu toate cauzele durerii de burtă jos pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul de apariție a multor afecțiuni declanșatoare ale durerii. O dietă echilibrată și un aport adecvat de lichide pot preveni afecțiunile gastrointestinale, în timp ce bunele practici de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor și folosirea protecției în timpul actului sexual, pot preveni multe infecții. De asemenea, activitatea fizică regulată poate ajuta la menținerea sănătății digestive și la reducerea durerii menstruale. (3, 4)