Dureri de spate în sarcină: ce exerciții ajută și ce este de evitat
Autor: Cristina Mustață

Aproape jumătate dintre gravide acuză dureri de spate, mai ales în trimestrul al doilea și al treilea. Vestea bună: în majoritatea cazurilor sunt benigne, iar mișcarea blândă și corectă le ameliorează semnificativ.
Rezumat
- Durerea apare din cauza creșterii în greutate, a deplasării centrului de greutate și a hormonului relaxină, care înmoaie ligamentele bazinului.
- Exercițiile sigure includ înclinările de bazin, pisica-cămila, înotul, mersul pe jos, yoga prenatală și întărirea blândă a centrului și a feselor.
- De evitat: statul întins pe spate timp îndelungat, mișcările cu impact mare, ridicarea greutăților, răsucirile bruște și abdomenele clasice.
- Mergi la medic dacă durerea e severă, ritmică, însoțită de febră, arsuri la urinat, amorțeli în picioare sau sângerări.
De ce apar durerile de spate în sarcină
Nu există o singură cauză, ci o combinație de schimbări care apar pe parcursul celor nouă luni. Pe măsură ce abdomenul crește, centrul de greutate al corpului se mută în față. Pentru a compensa, coloana lombară se curbează tot mai mult, accentuând lordoza, iar mușchii spatelui sunt solicitați constant ca să mențină echilibrul. Greutatea câștigată în sarcină, în mod normal între 11 și 16 kilograme, adaugă încărcare directă pe articulații și pe mușchii spatelui și ai bazinului.[1]
La nivel hormonal, organismul produce relaxină, un hormon care înmoaie și relaxează ligamentele și articulațiile bazinului, pregătind corpul pentru naștere. Beneficiul este real, dar are un cost: articulațiile devin mai laxe și mai instabile, ceea ce poate genera durere, în special în zona inferioară a spatelui și la nivelul articulațiilor sacroiliace. În același timp, mușchii drepți abdominali se întind și slăbesc pe măsură ce uterul crește, iar un abdomen mai puțin tonic înseamnă un sprijin mai slab pentru coloană.[2]
La acestea se adaugă presiunea uterului în creștere pe nervii și vasele din zona pelvină, care poate da durere ce iradiază spre fese sau coapsă, precum și stresul și oboseala, care cresc tensiunea musculară. Înțelegerea acestor mecanisme ajută la alegerea exercițiilor potrivite: scopul nu este forța, ci stabilitatea, postura corectă și descărcarea coloanei.
Exerciții care ajută cu adevărat
Mișcarea regulată și blândă este una dintre cele mai eficiente măsuri împotriva durerii de spate în sarcină. O sinteză sistematică recentă a confirmat că exercițiile structurate reduc intensitatea durerii lombare la gravide și îmbunătățesc funcționalitatea zilnică, deși cercetătorii subliniază că tipul ideal de program rămâne încă studiat.[3] O meta-analiză în rețea a intervențiilor nefarmacologice a arătat că exercițiul fizic se numără printre cele mai utile abordări pentru durerea lombară din sarcină, alături de tehnici manuale aplicate de specialiști.[4]
Iată exercițiile blânde considerate sigure pentru majoritatea gravidelor cu sarcină fără complicații:
- Înclinările de bazin (pelvic tilts): culcată pe spate cu genunchii îndoiți la începutul sarcinii, sau în patru labe în trimestrele avansate, presează ușor zona lombară și basculează bazinul. Mișcarea ajută la decompresia coloanei și la întărirea blândă a abdomenului profund.
- Pisica-cămila (cat-cow): din poziția în patru labe, arcuiește alternativ spatele în sus, ca o pisică, apoi lasă-l ușor în jos. Este unul dintre cele mai bune exerciții pentru mobilitatea coloanei și ameliorarea tensiunii lombare.
- Întărirea blândă a centrului și a feselor: exerciții ușoare pentru mușchii profunzi ai abdomenului și pentru fesieri oferă coloanei un sprijin mai bun și reduc instabilitatea bazinului.
- Întinderi ușoare pentru spate, șold și fese, ținute scurt și fără a forța, relaxează musculatura încordată.
- Înotul și exercițiile în apă: apa susține greutatea corpului și descarcă coloana și articulațiile, fiind ideale mai ales în lunile avansate, când orice mișcare pe uscat devine mai grea.
- Mersul pe jos: o activitate simplă, cu impact redus, care menține tonusul muscular și circulația fără să solicite excesiv spatele.
- Yoga prenatală și pilatesul prenatal, făcute cu un instructor specializat, îmbină mobilitatea, respirația și întărirea controlată. Un studiu recent a urmărit efectele unui program de pilates prenatal continuat până la naștere și a observat beneficii asupra recuperării ligamentare după naștere.[5]
- Exercițiile pentru planșeul pelvin: contracțiile blânde ale musculaturii pelvine susțin bazinul și pregătesc corpul pentru naștere.
Recomandarea generală pentru sarcina fără riscuri este de cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână, intensitatea moderată fiind aceea la care poți încă vorbi normal, dar nu și cânta. Dacă nu erai activă înainte de sarcină, începe treptat, cu câteva minute pe zi, și crește progresiv.[2]
Postura și ridicarea corectă a greutăților
Multe dureri de spate se ameliorează doar prin corectarea posturii zilnice. Când stai în picioare, ține umerii relaxați și trași ușor în spate, fără să împingi abdomenul în față. Când stai jos, folosește un sprijin lombar și evită statul prelungit în aceeași poziție. La ridicarea unui obiect de jos, regula este simplă și esențială: îndoaie genunchii, nu spatele, apropie obiectul de corp și ridică-te din picioare, păstrând spatele drept.[1]
Evită răsucirile trunchiului în timp ce ții o greutate și nu ridica obiecte grele. Aceste mișcări suprasolicită articulațiile deja laxe din cauza relaxinei și cresc riscul de accidentare.
Ce este de evitat
La fel de importantă ca alegerea exercițiilor potrivite este evitarea celor care pot face rău. Pe măsură ce sarcina avansează, anumite mișcări devin nesigure:
- Exercițiile întins pe spate timp îndelungat, mai ales în trimestrele al doilea și al treilea: uterul greu poate comprima vena cavă, marele vas care readuce sângele la inimă, reducând fluxul sanguin. După primul trimestru, modifică exercițiile care presupun statul pe spate.
- Mișcările cu impact mare, săriturile și activitățile cu risc de cădere: echilibrul este deja afectat de deplasarea centrului de greutate, iar o cădere poate avea consecințe serioase.
- Ridicarea de greutăți mari, care suprasolicită coloana și bazinul.
- Răsucirile bruște sau extreme ale trunchiului, care forțează articulațiile instabile.
- Abdomenele clasice (crunches), care solicită incorect musculatura abdominală întinsă și pot accentua separarea drepților abdominali.
- Întinderea excesivă: pentru că ligamentele sunt deja laxe din cauza relaxinei, întinderile prea ample cresc riscul de a forța o articulație dincolo de limita sigură.
- Suprasolicitarea și orice exercițiu care provoacă durere: durerea este un semnal de oprire, nu de continuare. Evită mișcările sacadate, cu salturi.[2]
Alte măsuri care ușurează durerea
Pe lângă exerciții, mai multe ajustări simple aduc alinare:
- Perne de suport la somn: dormi pe partea stângă, cu o pernă între genunchi și, eventual, una sub abdomen, pentru a alinia coloana și a reduce tensiunea.
- Căldură locală blândă: o compresă caldă sau o baie călduță relaxează musculatura încordată; folosește setarea cea mai joasă pentru căldură.
- Încălțăminte comodă, cu toc jos și sprijin pentru bolta plantară; evită tocurile înalte, care accentuează curbura lombară.
- Centura de susținere prenatală, care sprijină abdomenul și descarcă spatele în lunile avansate.
- Masajul prenatal, efectuat de un terapeut familiarizat cu sarcina.
- Pauze frecvente: evită statul prelungit într-o singură poziție, fie în picioare, fie pe scaun, și schimbă regulat postura.[1]
Pentru durerea persistentă, fizioterapia individualizată poate face diferența. Un studiu clinic recent a evaluat un program de exerciții supravegheate, adaptate fiecărei gravide, pe parcursul sarcinii și după naștere, pentru durerea lombopelvină, confirmând valoarea unei abordări personalizate condusă de specialist.[6]
Când trebuie să mergi la medic
Durerea de spate obișnuită din sarcină este, de regulă, benignă. Există însă situații în care durerea poate semnala o altă cauză și impune evaluare medicală promptă. Contactează medicul sau moașa dacă apar:
- durere severă sau care nu cedează după două săptămâni de măsuri obișnuite;
- durere ritmică, asemănătoare contracțiilor, mai ales în trimestrul al doilea sau al treilea, care poate semnala travaliu prematur;
- durere însoțită de febră sau de arsuri la urinat, care poate indica o infecție renală sau urinară;
- amorțeli, furnicături sau slăbiciune în picioare;
- durere bruscă și intensă, mai ales în lateralul spatelui, sub coaste;
- sângerări vaginale asociate durerii.
Pierderea sensibilității la nivelul picioarelor, feselor sau zonei genitale este o urgență și necesită prezentare imediată la spital.[1] Înainte de a începe orice program de exerciții, mai ales dacă sarcina are factori de risc, confirmă cu medicul ce este sigur în cazul tău.
Concluzii
Durerea de spate este una dintre cele mai frecvente neplăceri ale sarcinii și apare din cauza greutății crescute, a deplasării centrului de greutate și a relaxinei, care lasă ligamentele bazinului mai laxe. Vestea bună este că mișcarea corectă ajută mult: înclinările de bazin, pisica-cămila, înotul, mersul pe jos, yoga prenatală și întărirea blândă a centrului și a feselor reduc durerea și îmbunătățesc funcționalitatea. La fel de important este să eviți statul îndelungat pe spate, mișcările cu impact mare, ridicarea greutăților și răsucirile bruște. Cu o postură corectă, măsuri simple de confort și confirmarea medicului, majoritatea gravidelor traversează această perioadă cu un disconfort mult redus, fiind atente la semnele de alarmă care cer control medical.
https://www.nhs.uk/pregnancy/related-conditions/common-symptoms/back-pain/
[2] American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG). Exercise During Pregnancy. ACOG, 2026.
https://www.acog.org/womens-health/faqs/exercise-during-pregnancy
[3] Int J Public Health. Exercise Interventions and Pregnancy-Related Back Pain: Evidence and Gaps From a Systematic Review, 2026.
https://doi.org/10.3389/ijph.2026.1608730
[4] Medicine (Baltimore). Effectiveness of nonpharmacologic interventions on pregnancy-related low back pain: A network meta-analysis, 2025.
https://doi.org/10.1097/MD.0000000000043969
[5] BMC Pregnancy Childbirth. Effect of continued prenatal Pilates until childbirth on postpartum ligamentous recovery: a longitudinal study, 2026.
https://doi.org/10.1186/s12884-026-09183-1
[6] BJOG. Supervised, Individualised Exercise Across Pregnancy and Postpartum for Pregnancy-Related Lumbopelvic Pain, 2026.
https://doi.org/10.1111/1471-0528.70171
Sursă foto: Dreamstime
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Masajul prenatal: pozițiile sigure, zonele de evitat și importanța unui terapeut specializat
- Acidul folic față de folatul activ (5-MTHF) în sarcină: cine are nevoie de forma metilată
- Vaginita în sarcină (candidoză, vaginoză bacteriană): tratamentul topic sigur și cel de evitat
- Înotul în sarcină: beneficii documentate și situații în care trebuie evitat
intră pe forum