Femei fără copii

©

Autor:

Femei fără copii
O zicală spune că orice om trebuie să ridice o casă, să planteze un copac și să facă un copil, pentru a-și îndeplini menirea. Oare așa să fie? În zilele noastre totuși există oameni care nu îndeplinesc toate aceste cerințe.

Trebuie să avem copii?

Suntem crescuți cu ideea că procreerea este o datorie și că feminitatea este același lucru cu maternitatea. Cultura noastră îndrumă femeia, încă din prima copilărie, către maternitate. Cu toate că lucrurile s-au mai schimbat în ultimul timp, totuși femeile se confruntă încă cu presiunea așteptării ca ele să devină mame. O femeie fără copii este deseori văzută ca fiind o persoană anormală sau egoistă sau că ceva rău s-a întâmplat în viața ei pentru a-i deturna destinul reproductiv. Multe femei fără copii se simt stigmatizate, neînțelese, judecate, izolate social. De ceea, unele femei decid să facă copii nu din dorința lor, ci de teamă, să nu fie marginalizate, respinse sau părăsite, să nu rămână singure la bătrânețe sau ca să respecte dorința părinților sau a partenerilor. Dar să dai naștere unui copil este o responsabilitate enormă și această decizie trebuie luată din proprie voință, atunci când femeia este pregătită nu doar biologic, ci și psihologic și emoțional pentru o asemenea schimbare în viața sa.

Tendințe demografice

Conform statisticilor din Statele Unite ale Americii, natalitatea a scăzut dramatic în timpul pandemiei de Covid-19 atât din cauza pericolelor ce amenințau sănătatea publică, cât și din cauza nesiguranței economice. Acestea au apărut în continuarea tendinței de scădere a ratei fertilității care deja atinsese scăderi record înainte de pandemie.

Adulții care nu aveau deja copii au declarat că este destul de improbabil să devină vreodată părinți, îngrijorați fiind în principal de schimbările climatice și de mediu.

Conform Pew Research Center din Washington D.C., 44% dintre adulții fără copii cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani spun că este puțin probabil să aibă copii vreodată, o creștere de 7% față de cele 37% care declarau același lucru în 2018.

În afara acestei categorii de adulți care nu doresc copii, există și adulți care nu pot avea copii, din diferite motive biologice cum ar fi infertilitatea, dar și adulți care nu au încă copii, dar plănuiesc să aibă, și, bineînțeles, părinții.

Idei preconcepute despre femeile fără copii

În timp ce cercetările au arătat că persoanele sau cuplurile care hotărăsc că nu-și doresc copii se simt bine și sunt siguri de decizia lor, deseori alte persoane din apropierea lor sunt nemulțumite de această hotărâre. Iată câteva dintre cele mai întâlnite comentarii pe care le aud femeile ce au decis să nu aibă copii:
  • Dar ție cine îți dă un pahar de apă la bătrânețe? Este una dintre întrebările pe care le aud femeile care au hotărât că nu-și doresc să devină mame. Acestea se confruntă deseori cu presiuni din partea celor din cercul lor social. Deși multe întrebări sau sfaturi sunt izvorâte din cele mai bune intenții, ele continuă să perpetueze un mesaj despre așteptările societății. Copiii nu sunt proprietatea părinților. Nu îi facem pentru noi, ci pentru ei. Ar fi bine ca atât cei fără copii, dar și părinții să își facă din timp planuri pentru viitor astfel încât să nu ajungă o povară pentru alții. Societatea oferă alternative decente de îngrijire la bătrânețe prin servicii specializate.
  • N-ai cum să te simți femeie dacă nu ai copii. Este o afirmație jignitoare în special pentru femeile care nu pot avea copii. Majoritatea dintre noi am crescut în familii în care fetele învățau devreme că trebuie să-și dorească copii și că e ceva în neregulă cu ele dacă asta nu se întâmplă. Copiii merită să se nască în familii unde sunt doriți, iubiți și prețuiți, nu să simtă că au apărut pe lume dintr-o obligație sau datorie.
  • Dar bebelușii sunt așa de drăguți! Cum să nu-ți placă? Să îți placă copiii nu este același lucru cu a-ți asuma o obligație pe viață dacă nu simți că asta este menirea ta. Te poți bucura de drăgălășenia bebelușilor și a copiilor rudelor sau prietenilor pe timpul interacțiunii cu ei, apoi să revii la viața ta.
  • Dar dacă partenerul/soțul tău își va dori copii? Se presupune că, aceasta fiind o chestiune foarte serioasă, a fost discutată înaintea întemeierii unui cuplu și s-a căzut de acord. Oricum, nu este datoria nimănui să fie furnizorul de copii al partenerului.
  • Ești cumva o feministă dintr-aia, axată pe carieră? Vei auzi probabil asta cu fiecare pas pe care-l faci în cariera ta de la membrii familiei, care-ți vor spune în continuare: Asta-i drăguț, dar acum este timpul să te așezi la casa ta și să faci copii. Gata cu distracția! Sau te vor întreba: tu nu vrei să-ți transmiți genele mai departe? Sau ai deja o vârstă, când vrei să faci copii? Ai fi așa un părinte bun! Toate aceste comentarii sunt iritante și te îndepărtează de membrii familiei care nu înțeleg că ai alte planuri de viață și că ai ales să fii nu un părinte bun, ci un artist bun, un avocat bun, un doctor bun, un scriitor bun sau orice altceva ai decis să fii, pentru că este dreptul tău de a alege.

Dreptul de a alege

Dorința de a nu avea copii este la fel de legitimă ca și dorința de a avea. Este dreptul fiecăruia să decidă ce dorește să facă cu propria viață. Ellen Walker, doctor în filosofie al Universității Pacific din Seattle, autoare a unor lucrări despre persoanele fără copii, spune: “Persoanele care nu-și doresc copii pur și simplu reflectă o pace a minții despre a nu avea copii. I-am văzut și pe cei ce își doresc copii dar nu pot avea. Pe chipurile lor se reflectă tristețea”. Multe persoane, în special femei, spune Walker, sunt stigmatizate pentru alegerea  lor de a nu avea copii, fiind pe nedrept caracterizate ca fiind egoiste, reci și fără suflet. Debra Mollen, profesor și cercetător american care s-a ocupat de oamenii care nu-și doresc copii, scrie: “Cercetările au arătat că femeile care nu-și doresc copii sunt în general mai fericite, mai puțin deprimate și anxioase, mai mulțumite decât mamele. Satisfacția în relația dintre părinți se prăbușește după nașterea primului lor copil, fără să-și revină până ce ultimul dintre copii părăsește casa părintească, așadar a nu avea copii se traduce în a avea căsnicii mai fericite și satisfacții sporite în relația romantică. Femeile fără copii au mai multe resurse, timp și energie să se dedice activităților care le împlinesc.”.

Nu putem ignora faptul că dezvoltarea copiilor necesită o perioadă foarte lungă până la maturizare, de minim 18 ani, ba chiar mai mult dacă urmează studii superioare. Nu toată lumea poate să își asume asemenea obligații pe termen lung. Unii pot avea anxietate din cauza nesiguranței economice și a pieței muncii, care ar putea să nu îi ofere resurse suficiente pentru a crește copii. Lipsa suportului social este un alt motiv care i-ar putea împiedica pe oameni să-și dorească copii (cu cine îl las când termin concediul de maternitate?). Alții au planuri de carieră sau își doresc să călătorească. Este alegerea fiecăruia.

Totuși, deși dreptul de a alege să nu ai copii capătă tot mai multă popularitate în ultimii ani, din cauza mediului, a costurilor și a înțelegerii faptului  că avem dreptul să decidem asupra priorităților din viața noastră, acest drept este greu de exercitat prin accesul la mijloace sigure de control al nașterilor și avort, în special pentru femeile tinere și sărace din mediul rural. Așa că să fim recunoscători dacă trăim niște vremuri și în niște locuri unde putem lua propriile decizii, chiar dacă asta înseamnă să ne confruntăm cu niște comentarii supărătoare, deși bine intenționate.

Terapia în ajutorul femeilor fără copii

Decizia de a aduce pe lume un copil – sau de a nu-l aduce – presupune o responsabilitate imensă. Există femei care sunt hotărâte să devină mame. Sunt și femei care nu-și doresc copii. Dar mai există o categorie de femei, destul de semnificativă ca număr  – femeile ezitante, cărora nu le este clar dacă își doresc sau nu copii. Ele vor fi ajutate de psihoterapeut să analizeze și să discearnă ce anume își doresc de fapt, să aleagă între dorința lor și a celorlalți, să-și conștientizeze propria frică de a deveni mamă – frica de a nu fi un părinte destul de bun, de a se simți copleșită, de a-și pierde independența, precum și frica de a alege să nu devină mamă – regrete ulterioare, teama de a fi singură la bătrânețe. A conștientiza propriile frici este un proces eliberator, ușurează decizia și aduce claritate în idei.

O altă parte a procesului de a discerne este examinarea trecutului, eventualele răni emoționale cum ar fi abandonul, respingerea, umilința sau chiar abuzuri suferite în copilărie care ar putea fi o cauză pentru care nu-ți dorești copii. Este un proces dureros să îți înfrunți tensiunile și ezitările până când ceva devine clar și vei putea lua o decizie.

Persoanele care au decis să nu aibă copii se pot confrunta în timp cu unele provocări. Ele nu vor avea copii adulți care să le fie alături la greu și nu vor avea nepoți de care să se bucure. În plus, vor trebui, la bătrânețe, să ia singure decizii în ceea ce-i privește.

Femeile care nu pot avea copii din cauza infertilității au niveluri de anxietate și de depresie asemănătoare cu cele care suferă de cancer, HIV sau boli de inimă. Dacă trec și prin mai multe proceduri de fertilizare in vitro, dintre care multe nu vor avea rezultate favorabile, nivelul stresului se dublează. Stresul crește și în cazul încercărilor de a adopta un copil. În aceste cazuri când dorința de a avea copii poate deveni o obsesie, rolul psihoterapeutului este de a le ajuta să depășească suferința și să facă față anxietății și depresiei pe aceste femei care sunt de fapt mame fără copii.

Autor: Psihoterapeut Lavinia Stoian

Data actualizare: 21-02-2023 | creare: 21-02-2023 | Vizite: 42
Bibliografie
Jeffries S, Konnert C. Regret and psychological well-being among voluntarily and involuntarily childless women and mothers. Int J Aging Hum Dev. 2002
Sandler L, Witteman K. None is enough. Time Magazine. 2013
Kate Kaufmann, Do You Have Kids? Life When the Answer Is No. Washington Post, 2019
Kearney, Melissa S., Phillip B. Levine, and Luke Pardue. 2022. "The Puzzle of Falling US Birth Rates since the Great Recession." Journal of Economic Perspectives
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.