Fiziologia erectiei

Corpii cavernosi sunt delimitati de o tunica (albuginee) care trimite in interior septuri alcatuind un schelet rigid. Corpul spongios are o tunica albuginee mai subtire iar presiunea realizata in interiorul sau e mai redusa. Glandul se comporta ca o fistula arterio-venoasa.
 
Erectia, conditie fundamentala a raspunsului sexual masculin este un fenomen hemodinamic.

Vascularizatia arteriala a penisului este cel mai frecvent data de artera rusinoasa internacare devine artera peniana dupa ce strabate membrane perineala. Artera peniana da un ram scurt (artera bulbului spongios) si apoi se divizeaza in artera profunda a penisului (iriga corpii cavernosi) si artera dorsala superficiala (iriga glandul).

Artera dorsala superficiala da ramuri care perforeaza albugineea corpilor cavernosi si se anastomozeaza cu artera profunda.

Drenajul venos al celor trei structuri erectile se realizeaza printr-un sistem de venule situate intern fata de albuginee care converg in venulele emisare ce se vor varsa in vena dorsala profunda a penisului care dreneaza in vena rusinoasa.

Drenajul venos al preputului si pielii care acopera penisul se realizeaza prin vena dorsala superficiala a penisului (Bancroft 1989).
 
Inervatia vegetative care controleaza hemodinamica erectiei se realizeaza prin fibre nervoase simpatice si parasimpatice.

Stimularea parasimpatica determina vasodilatatie in teritoriul penian si cresterea fluxului sangvin in tesutul cavernos iar cea simpatica este implicata in determinismul tumescentei si detumescentei peniene.
 
Erectia reflexa este mediata de un centru reflex de la nivelul maduvei sacrate. Prin acest mecanism este posibila erectia prin stimulare genitala la barbatii cu leziuni medulare aflate deasupra segmentelor sacrate.
 
Erectia psihogena se produce urmare a integrarii la nivelul sistemului nervos central a stimulilor olfactivi, vizuali, auditivi dar si a fanteziilor sexuale si a informatiilor datorate experientei anterioare a subiectului.
Efectul activator direct al hormonilor androgeni asupra centrilor spinali ai erectiei este atestat de studii multiple (V.Mogos &E.Zbranca).
 
Au fost identificate patru faze hemodinamice succesive ale erectiei (V.Mogos &E.Zbranca) :

1. Faza de umplere initiala (latenta) -dureaza 30sec-citeva minute si are ca effect alungirea si discreta ingrosare a penisului cu cresterea presiunii intracavernoase.In aceasta faza lumenul arterei cavernoase se dilata de 3 ori iar single intra in corpii cavernosi si in sistola si in diastola.

2. Faza de tumescenta care are ca efect alungirea si ingrosarea penisului pana la dimensiunile sale maxime. Presiunea sangelui in corpii cavernosi creste si depaseste presiunea diastolica. Sangele va intra in corpii cavernosi doar in sistola.

3. Faza de erectie completa cand aspectul penisului este identic cu cel din faza precedenta dar presiunea din corpii cavernosi continua sa creasca ajungand la 85% din presiunea sistolica si fluxul sangvin arterial si venos vor fi reduse.

4. Faza de erectie rigida apare atat in timpul masturbatiei cat si in coit. In aceasta faza datorita contractiei voluntare a muschilor ischio-cavernosi presiunea sangelui in corpii cavernosi creste mult devenind mai mare decit cea sistolica.