Războiul nevăzut.

Am 28 de ani, de la vârsta extrem de frageda, aproximez undeva la ~ 8 ani, am descoperit pornografia și masturbarea.
Am vizionat și practic zilnic, de mai multe ori pe zi timp de ~ 20 de ani.
De vreo 2 ani, am înțeles pe propria piele că nu e ok și am testat sa vad daca consumul de pornografie și masturbarea sunt un lucru firesc așa cum ne spun studiile sau e un drog în toată regula. Am testat pe propria piele cu o abstinența totală, n am reușit nici 3 zile să rămân curat. Am inceput sa mi dau seama cu cine mă lupt și cât de crunta e aceasta dependență, am continuat testele cu abstinența, cădeam, o luam de la capăt, renunțam etc.
Astăzi, am plecat pe a 6a săptămână de abstinența totală cu ajutorul rugăciunii și citirea cărților sfinte, iar întrebarea mea pentru voi este următoare:
Mă va ajuta abstinența sa mi recapăt rezistenta la stres, in fața unor evenimente neprevăzute sau neplăcute? De exemplu, acum, stresul se somatizează cu lipsa somn, lipsa pofta de mâncare și chiar vomă.

La ce te referi cu titlul topic ului? Presupun ca stii mai mult din moment ce ai adaugat subiectul. Am mai auzit si eu de chestia asta insa nu stiu ce sa inteleg. Poti sa dai alte detalii despre titlu tau? fara comentarii despre vizionarea de filme 18+

Experimentează pe propria piele și ai să vezi ce doza enorma de servraj te va lovi din plin. Studiile spun că "autocunoașterea" este foarte buna, sănătoasă, te scapă de stres.
Experiența mea trăită pe propria piele îmi arată, atenție, arată nu spune următoarele:
Simplul material porn nu era suficient, căutăm și alte ramuri / fetișuri.
Orice tipă pe strada, cunoștință sau de pe net, in mintea mea era deja dezbrăcată și alte filme.
Somatizarea asta a anxietății chiar și atunci când nu e cazul de "pericol". Înainte nu eram așa și am dedus eu că singurul vinovat ar fi acest consum îndelungat care nu înseamnă nimic altceva decât prăjirea la propriu a receptorilor din creier.
Titlul are și tenta ortodoxă, sfinții părinți vorbesc deschis despre războiul împotriva poftelor trupești, de sute de ani, au spus că masturbarea nu e benefica. Eu și majoritatea dintre noi spunem că ei sunt primitivi, aparent ce trăiesc pe propria piele, le dau dreptate. Singurii primitivi și grotești suntem noi.
Așteptăm un răspuns de la un specialist, voiam să i aflu părerea. Probabil nu mai e nimeni pe site'ul acesta.

Pentru anxietate si insomnii trebuie sa mergi la un medic psihiatru. Posibil sa ti dea medicamente vreo cateva luni pentru ameliorarea anxietatii si insomniei. Multa lume are probleme cu astea. Si eu iau reteta pentru ce ai si tu. Cu cealaltă problema nu stiu ce sa ti recomand e o dependenta excesiva. Eu stiu ca asa se rezolva cu pastile. Mergi si vorbeste cu un doctor psihiatru cu încredere. Mult succes

Somnul este bun, sănătatea / starea îmi este buna, nu trăiesc cu frici sau stres zilnic.
Somatizarea, apare doar când trebuie sa înfrunt o situație nu tocmai plăcută.
Deci doar în situații neplăcute, in rest viața mea funcționează normal.

Din ce ai descris tu ca esti ok cu somnul, sanatatea pare ca ai avea nevoie de psihoterapie câteva sedinte. Tot anxietate este faptul ca intampini anumite situații neplacute. Cauta un psihoterapeut ca sa înveți sa depășești momentele neplacute. Sanatate.

Si eu am fost dependenta de masturbare, o faceam zilnic, eram epuizata fizic si psihic, imi doream sa nu mai fac asta dar simteam o stapanire pe mine care era peste puterile mele.Intr o zi l am strigat pe Dumnezeu si mi a venit in ajutor, va dau cuvantul meu ca la cat de obsedata eram de asa ceva, din acel moment nu imi mai atingeam deloc zona intima doar cand ma spalam

Hei, mulțumesc pentru răspunsul tău, n am mai accesat forumul acesta, dar am primit notificarea pe gmail. In prezent, am reușit peste 3 luni de abstinență totală, deja nu mai număr / contorizez zilele, face parte din noua mea viață. Da, din păcate chestia asta e absolut demonică, forță cu care te luptă e foarte agresivă. Chiar și acum, mai am momente când creierul meu îmi "mai aruncă" cate o idee, scenariu, dar nu mai au puterea asupra mea. Pofte/dorințe, tot ce era murdar/absurd/exagerat, au dispărut. Pot privi o femeie în ochi, pot admira frumusețea unei femei fara a o sexualiza in mintea mea, iar asta e minunat. Între timp, am făcut și alte "modificări", le voi lăsa mai jos poate vor ajuta și pe alții. Cam după 2 luni jumătate, am devenit conștient de obiceiurile mele din viața de zi cu zi, obiceiuri extrem de nocive: Telefon imediat cum deschid ochii Social media Scrollat la greu pe diferite aplicații Telefon la baie Telefon la dus Telefon in timpul mesei Telefon seara la culcare. Nimic din acestea nu sunt normale și nici benefice, le am "tăiat în carne vie", le am eliminat complet. Nu dintr'o dată. Am verificat la un moment dat telefonul, și petreceam 7-8-9h pe zi. Astăzi, tot ce înseamnă social media e șters, scrollat nu mai exista, TELEFONUL dimineața - in timpul mesei - seara - duș, toaletă nu mai există. Somnul a devenit mult mai profund, timpul meu liber e minunat. Am redevenit uman. Am fost un monstru, iar asta inca mă bântuie. Între timp, am dezvoltat un "program" destul de amplu: Abstinența completa zi de zi, pravila spirituală zilnica, jocuri cognitive 5 zile pe săptămână / 2 libere, un "bio-hack" respirator, și tot ce am enumerat mai sus, telefon/social media/ timpi "investiți" in consum pasiv, absolut tot tăiat de la rădăcini. Personal, nu am de gând să mă opresc, ba din contră, doresc sa continui cat de mult cu putință, poate chiar pe viață sau suficient de mult până îmi voi găsi o parteneră stabilă. In schimb, mi e teama puțin, repet, am fost un monstru, iar tot acest volum uriaș de consum compulsiv sunt 200% sigur că nu se șterge din adâncurile minții, cu rămâne acolo, înfășurat cu lanțuri multe. Succes și ție.

“Haotic” ma bucur ca ai depasit ce a fost mai greu.Am crezut ca esti fata/femeie dar din ultimul comentariu mi am dat seama ca esti barbat.Mi ai dat de gandit cu retelele de socializare si de telefon in general.Am multe carti frumoase, cumparate de mine si nu le am deschis nici acum