Gnatostomiaza

Gnatostomiaza este o patologie generată de către nematoda Gnathostoma spp. Formele infecțioase cel mai întâlnite ale acestui parazit sunt cea de larvă în stadiul 3 și cea de adult imatur, omul fiind o gazdă accidentală. Cele mai multe dintre infecții sunt generate de către Gnathostoma spinigerum, dar pot fi prezente și specii, precum: Gnathostoma hispidum, Gnathostoma doloresi, Gnathostoma nipponicum, Gnathostoma binucleatum, Gnathostoma malaysiae. Restul de 8 specii cunoscute nu produc infecții la om (2, 6).

În unele țări, această patologie este endemică. Majoritatea cazurilor au fost semnalate în Japonia, China, Mexic, Peru, Guatemala, Ecuador, Thailanda, Cambodia, Myanmar, Malaysia, Indonesia, Vietnam, Philippines (2).

Ciclul de viață al parazitului

Gnathostoma este un vierme parazitar cilindric, care necesită 3 gazde pentru a se replica: două intermediare și una definitivă.

Adulții parazitează esofagul, rinichii, peretele gastric în organismul gazdei definitive, care poate fi câinele, pisica, leopardul, tigrul. În această etapă ei produc ouă neembrionate. Acestea sunt eliminate prin materiile fecale. După o perioadă de 7 zile de incubație în apă, din ouă este eliberată prima larva. Larva este ulterior ingerată de copepode, aparținând genului Cyclos, Mesocyclops, Eucyclops. În această etapă se produce evoluția către stadiul 2 de larvă. Copepodele sunt consumate de către pești, ceea ce conduce la infectarea acestora cu acest parazit. Larva staționează la nivelul sistemului muscular al gazdei intermediare, unde se produce transformarea în cel de-al treilea stadiu al larvei.

În cazul în care gazda intermediară este consumată de gazda definitivă, atunci larva penetrează peretele gastric și ajunge la nivelul ficatului sau al cavității abdominale. După o perioadă de o lună, aceasta se reîntoarce la nivelul peretelui gastric, unde devine adult. Procesul de transformare al larvei în adult este unul de lungă durată, care durează între o jumătate de an și un an (2, 7).

Larva din cel de-al treilea stadiu poate fi ingerată și de către gazde paratenice sau intercalare, precum: șerpii, broaștele, unele mamifere și păsările. În aceste situații, larva nu se mai dezvoltă în adult, ci se închistează la nivel muscular (7).

Transmiterea la om

Transmiterea acestui parazit la om se poate realiza pin intermediul a trei modalități:

• 1. Oral. Cea mai comună cale de infectare este cea orală, prin ingerarea peștelui, a broaștelor, a puiului sau a altor gazde infectate, prin consumarea apei contaminate cu copepode infectate.
• 2. Prin intermediul rănilor de la nivelul pielii. Rănile deschise de la nivelul pielii pot reprezenta poarta de intrare pentru larvele din cel de-al treilea stadiu. Acestea pot pătrunde prin manipularea cărnii infectate.
• 3. Transplacentar. Transmiterea transplacentară este destul de rar întâlnită. Pentru a se produce este necesar ca mama să manifeste un stadiu avansat de gnatostomiază (7).

Semne și simptome

Gnatostomiază cutanată

Gnatostomiaza cutanată reprezintă unul dintre stadiile simptomatice ale acestei patologii. Ca urmare a migrării larvei, pacientul prezintă la nivelul pielii zone nodulare, edemațiate, eritematoase, dure, care pot fi dureroase sau pruriginoase. Acestea apar la aproximativ o lună după ingerarea alimentelor contaminate. Este important ca aceste leziuni să nu fie confundate cu leziuni inflamatorii. De obicei diagnosticul diferențial se face pe baza localizării, a reapariției într-o zonă învecinată și a faptului că este o leziune solitară. Astfel, frecvent apare la nivelul peretelui abdominal, dar poate fi prezentă și la nivelul pieptului, al brațelor, al picioarelor. Apare ca o leziune solitară, care se remite spontan într-o săptămână sau două. Ulterior, apare de cele mai multe ori într-o zonă învecinată cu prima, dar poate apărea și la distanță. La unii pacienți, leziunea poate avea un aspect de „coajă de portocală” (5, 7).

În unele cazuri, leziunea poate dobândi aspectul unei papule sau a unei pustule. Această manifestare apare ca urmare a migrării larvei foarte aproape de stratul superficial al epidermei. Dacă papula este secționată, larva poate fi observată la acest nivel (5).

Acești noduli pot reapărea și după 10 ani de la infectare, deoarece larva poate exista în organismul uman și în stare dormantă. De asemenea, există situația când nodulul nu se remite, iar larva în stare dormantă se află la acest nivel (7).

Gnatostomiază viscerală

Gnatostomiaza viscerală se manifestă în principal prin simptome, precum:

• Durere abdominală
• Durere retroperitoneală
• Simptome asemănătoare meningitei
• Hematurie (prezența sângelui în urină)
• Migrarea larvei la nivelul pielii spatelui

În stadiile incipiente, simptomele abdominale sunt cel mai întâlnite. Astfel, pacientul poate prezenta:

• Abdomen acut
• Anorexie
• Colecistită acută
• Vomă
• Simptome asemănătoare apendicitei
• Perforație intestinală
• Ulcer gastric
• Gastrită perforantă

Ulterior, ca urmare a migrării larvei la nivelul cavității toracice, pacientul manifestă următoarele semne și simptome:

• Durere pleuritică
• Hemoptizie (expectorație cu sânge)
• Tuse
• Efuzie pleurală
• Colaps pulmonar
• Pneumotorax (2, 3)

Larva poate migra și la nivelul sistemului urinar și genital. La acest nivel, poate genera următoarele:

• Hematurie
• Cervicită (inflamația colului uterin)
• Vaginită (inflamație la nivelul vaginului)
• Hematospermie (spermă cu sânge)
• Balanită (inflamația glandului penian și a prepuțului) (3)

Acest parazit poate afecta și ochiul, în special în zonele endemice. Clinic, se pot observa următoarele:

• Glaucom (afectarea nervului optic)
• Hemoragie introculară
• Irită (inflamația irisului)
• Uveită (inflamația uveei)
• Dezlipirea de retină

În cazul în care parazitul se află la nivelul camerei anterioare a globului ocular, acesta devine vizibil. Ochiul este singurul loc unde parazitul poate fi văzut, fără a apela la metode imagistice (1).

O altă parte o organismului care este afectată de prezența parazitului este urechea. Pacientul poate experimenta:

• Amețeli
• Tinitus
• Slăbirea auzului (7)

La nivelul sistemului nervos, larva poate cauza apariția diferitelor semne și simptome, multe dintre acestea foarte asemănătoare cu ale altor patologii. Afectarea sistemului nervos reprezintă cea mai severă formă a bolii, care poartă denumirea de neurognatostomiază (4).

La migrarea larvei în vecinătatea rădăcinilor nervilor, pacientul resimte cefalee puternică, care se poate complica cu deficite motorii, slăbiciune musculară. Aceste simptome se pot manifesta până la 5 zile. O altă manifestare alarmantă este reprezentată de hemoragie subarahnoidiană, ca urmare a lezării vaselor de sânge în timpul migrării larvei (3, 4).

Diagnostic

Diagnosticul se realizează prin intermediul unei anamneze detaliate, care să cuprindă atât date medicale despre pacient, precum simptome și semne, istoricul medical, dar și date despre comportamentele acestuia. Este important a se afla dacă pacientul a consumat carne insuficient preparată termic, precum: pește, sushi, ceviche, sashimi, etc. sau dacă a călătorit în țări cu caracter endemic (2, 7).

Dermatoscopia este o metodă neinvazivă și rapidă, care permite examinarea pielii. Prin intermediul dermatoscopului, medicul specialist poate examina leziunile și observa atât stratul superficial, cât și stratul profund al pielii. Astfel, larva poate fi obsevabilă în cazul pacienților care prezintă noduli sau leziuni (2).

Pentru confirmarea diagnosticul se poate apela la biopsia țesutului de la nivelul leziunii pielii. Larva este localizată de cele mai multe ori la nivelul dermului (2).

Alte teste utile

• Testul Elisa pentru detectarea anticorpilor IgG
• Analize de sânge pentru evidențierea eozinofiliei (creșterea numărului de eozinofile)
• PCR
• Metode imagistice (CT, RMN, ultrasonografie) (2, 7)

Tratament

Tratamentul recomandat în cadrul acestei patologii este cel antibiotic. Se pot prescrie:

• Albendazol în doză de 400 mg pentru 21 zile (eficiența sa este de 90%)
• Ivermectină, o singură doză la o concentrație de 0,2 mg/kg (poate fi administrată și a doua doză la un interval de o săptămână) sau poate fi administrată în doză de 0,1mg/kg pentru două zile

În cazul recurențelor se poate administra același antibiotic ca prima oară. Studiile recente au evidențiat că o mai bună eficiență o are administrarea simultană a celor două antibiotice.

Pentru simptomele de prurit se pot administra antihistaminice. În cazul neurognatostomiazei se administrează și steroizi pe cale orală, precum prednisolon (2, 7).

Prevenție

Prevenția constă în evitarea consumării alimentelor contaminate sau procesate insuficient, precum: pește, sushi, cerviche, sashimi. Marinarea peștelui în suc de lămâie nu distruge larva din pește, nici după 5 zile. În afară de preparea termică, o altă metodă care omoară larva este congelarea rapidă a peștelui (1).