Intoxicația cu izoniazidă

Intoxicația cu izoniazidă este destul de rară. Cu toate acestea, 1,5 g sunt suficiente pentru a produce intoxicație moderată. Atunci când cantitatea depășește 6 g, izoniazida poate deveni fatală. (1, 3)

În general, izoniazida este recomandată de medici pentru tratarea tuberculozei sau pentru a combate infecțiile bacteriene cu Mycobacterium avium sau Mycobacterium kansasii, două bacterii care cauzează probleme respiratorii și complicații în cazul bolnavilor de SIDA. (2)

Simptome

În cazurile tipice de intoxicație acută cu izoniazidă, primele simptome apar după 30-45 minute de la ingerare. Mai jos sunt principalele simptome resimțite de persoanele afectate de intoxicație cu izoniazidă. (4, 5, 6, 7)

  • vărsături
  • letargie
  • confuzie
  • iritabilitate
  • amețeală
  • diaree
  • dureri abdominale
  • sensibilitate la lumină
  • hipotensiunea
  • tahicardie
  • tremur
  • dificultăți în vorbire
  • rar, convulsii


În cazul intoxicațiilor cronice cu izoniazidă, simptomele pot apărea după câteva luni în momentul în care toxicitatea medicamentului începe să afecteze ficatul. În acest caz simptomele constau în oboseală cronică, stare de rău, mialgie (dureri musculare) și artralgie (dureri articulare). Atunci când ficatul este afectat se mai adaugă la lista simptomelor și urina închisă la culoare, sânge în fecale, stare de confuzie și, în cazurile cele mai grave, comă. (1, 5, 6, 7)

Diagnostic

Diagnosticarea intoxicației cu izoniazidă implică, printre altele, excluderea altor posibile cauze ale toxicității ficatului. Mai jos sunt principalele teste realizate. (8, 9)

  • test pentru detectarea nivelului transaminazelor – pacienții cu un nivel crescut sunt mult mai predispuși la hepatotoxicitate. Dacă pacientul are o valoare triplă față de normal trebuie eliminate medicamentele cu izoniazidă.
  • teste pentru excluderea hepatitei A, B sau C
  • în funcție de istoricul medical, teste pentru a detecta nivelul de acetaminofen (paracetamol) și etanol
  • test pentru nivelul fierului – un nivel crescut poate determina anomalii ale nivelului transaminazelor. De asemenea, fierul poate avea un nivel anormal și în cazul hepatitei
  • la copii, test de excludere a bolii Wilson (atunci când sunt prezente și simptome neuropsihiatrice)
  • test de urină dacă persoana a consumat droguri
  • test de sarcină
  • leucocitoză (pentru determinarea nivelului fiecărei componente a sângelui)
  • test de glicemie (hiperglicemia poate afecta ficatul)
  • cetonurie
  • cetonemie
  • hipokaliemie (nivelul potasiului din sânge)
  • nivelul enzimelor din sânge


Tratament

Tratarea intoxicației cu izoniazidă implică controlarea aerului respirat, reglarea circulației și asigurarea administrării de piridoxină (vitamina B6). (8, 10, 11, 12, 13, 14)

În cazul în care simptomele includ convulsii și comă este nevoie pe lângă piridoxină (maximum 5 g intravenos) administrare de anticonvulsive (benzodiazepan sau barbiturice). Mai apoi, doctorii pot apela la lavaj gastric (spălări gastrice) și administrarea de cărbune activ pentru a absorbi izoniazida la nivel gastrointestinal. Cărbune nu trebuie să depășească 10-25 g la copii sub un an, 25-50 g la copii între 1 și 12 ani, 50-100 g la persoanele peste 12 ani. Pentru eficiența medicamentelor, cărbunele trebuie administrat la maximum o oră de la ingerarea izoniazidei. (8, 10, 12, 13)

Dacă situația nu se îmbunătățește, doctorul va apela la hemodializă. Atunci când izoniazida a afectat iremediabil ficatul doctorul va lua în calcul transplantul. (12, 14)

Prevenție

Urmând câteva sfaturi poți reduce semnificativ riscul de intoxicație cu izoniazidă. (10, 12, 15)

  • nu lăsa medicamentele la îndemâna copiilor
  • spune doctorului despre eventualele efecte secundare ale medicamentului
  • evită consumul medicamentelor cu izoniazidă în paralel cu alte medicamente hepatotoxice (de exemplu, pirazinamidă)
  • evită excesul de alcool atunci când iei medicamente cu izoniazidă
  • evită excesul de acetaminofen (nu mai mult de 3 g pe zi)


Intoxicația cu izoniazidă este pe atât de rară pe atât de periculoasă în rândul persoanelor cu risc (copiii și persoanele peste 60 ani cu boli cronice). Detectarea din timp a simptomelor și adresarea doctorului sunt primordiale pentru a preveni agravarea și posibila pierdere a ficatului.


Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.