Fülas Iuliana - Cabinet de Psihologie

V-ati intrebat vreodata de ce ne indragostim, de ce alegem un om sau altul sau ce ne face sa fim atrase de un barbat si nu de altul?
Care sunt trasaturile unui barbat care ne fac sa ne pierdem uneori mintile, sa radiem de fericire, sa avem fluturi in stomac doar cand suntem in preajma lui ?

Dar ce ne face sa traim toate astea ? Si de ce, dintr-o data, ne punem toata viata, sperantele si visele in mainile unui om care pana atunci nici nu era prezent in viata noastra?

Stiinta ne demonstreaza ca exista de fapt reactii chimice la nivelul creierului, neurotransmitatori, care au un rol major in “decizia” de a ne indragosti: dopamina, serotonina, estrogenul si testosteronul.

Fiecare dintre noi ne indragostim de un anumit tip de persoana intr-un anumit moment al vietii noastre, in functie de nivelul de dezvoltare la care ne aflam, in functie de NEVOILE subconstiente pe care le avem.

De exemplu, daca avem nevoie de atentie, daca am fost private in anii de copilarie de un model de afectiune patern, atunci vom cauta mereu barbatul care ne va da cea mai multa atentie.
Daca suntem persoane puternic emotionale, in acel moment vom fi atrase de tipul cuceritorului, acel barbat care stie exact ce sa spuna si ce sa faca pentru a castiga admiratia si mai apoi dependenta totala a unei femei, dar un barbat greu de pastrat pe termen lung.
Daca suntem persoane rationale, atunci vom alege un barbat bland, stabil, afectuos care ne va acorda elementul de stabilitate de care avem nevoie -pentru a compensa lipsurile de afectivitate din trecut. Insa nu ne vom si indragosti de acest barbat, neaparat.

Intotdeauna atragem in viata noastra oglinzi : atragem persoane care reflecta nivelul nostru de dezvoltare, setul nostru de valori si nevoile subconstiente pe care le avem.
Primesc deseori intrebarea : “ce sa fac, am pierdut marea iubire a vietii mele, sufletul meu pereche, omul in care aveam cea mai mare incredere si acum nu mai este!”

Cel mai greu de gestionat sunt situatiile in care un om se retrage dintr-o relatie pur si simplu, fara nicio explicatie, fara un motiv concret.
O explicatie posibila este ca in acel moment, sistemul de valori al unuia dintre parteneri se modifica sau nevoia de implinire in relatie se schimba. S-ar putea ca cei doi sa aiba in continuare sentimente puternice unul pentru celalalt, insa modul in care se desfasoara relatia nu il mai implineste pe unul dintre cei doi sau pe amandoi.

Cand cineva paraseste brusc o relatie, partenerul care ramane in urma se simte umilit, tradat, debusolat si cu increderea in sine la pamant, dar o ruptura in relatie nu este mereu un semn rau.
Diferenta de evolutie dintre parteneri este cel mai adesea motivul rupturilor in relatii, chiar daca aceasta evolutie este constientizata sau nu.
Si aceasta ruptura se intampla nu doar in relatiile de iubire, ci si in marea majoritate a relatiilor interumane.

In momentul in care am inceput sa ma dezvolt, sa lucrez cu mine, sa cultiv o atitudine pozitiva si constructiva, au fost persoane (unele foarte apropiate) care au disparut pur si simplu din viata mea. S-au retras pentru ca nivelul de energie dintre noi nu mai era acelasi.

Atragem mereu in jurul nostru oameni care raspund nivelului nostru de dezvoltare si energie. Nu este alegerea noastra constienta, de cele mai multe ori.
Lectia pe care ar fi bine sa o citim si invatam este ca orice persoana care trece prin viata noastra o face cu un anumit scop, este un mesager si are un mesaj important de transmis : despre tine, in primul rand.
Ne este uneori foarte greu sa uitam marile iubiri, sa iertam marile dezamagiri sau tradari, dar adevarata valoare din toate aceste momente este lectia pe care o invatam despre noi."


IULIANA FŰLAS, Psiholog Clinician, Psihoterapeut Integrativ.
Tel: 0723.08.10.70