Leziuni cerebrale asociate cu apariția comportamentului criminal (studiu)

Un studiu realizat de echipe de la University of Colorado Anschutz Medical Campus, Brigham and Women's Hospital și Harvard Medical School, publicat în Molecular Psychiatry, a demonstrat că deteriorarea unei regiuni specifice din creier poate contribui la debutul comportamentului criminal sau violent.
De mult timp, este acceptat că leziunile cerebrale pot afecta memoria, mișcarea sau alte funcții cognitive. Totuși, implicațiile asupra comportamentelor sociale, cum ar fi moralitatea și controlul impulsurilor, sunt mai puțin clare și generează controverse. Cazurile clinice de persoane care au început să manifeste agresivitate și infracționalitate după accidente vasculare cerebrale, tumori sau traumatisme au ridicat întrebarea dacă anumite conexiuni neuronale joacă un rol esențial în reglarea conduitei sociale.

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Despre studiu

Studiul pulicat în jurnalul Molecular Psychiatry a inclus 17 persoane care au comis infracțiuni ulterior instalării unor leziuni cerebrale focale și un grup de control de 706 persoane cu alte simptome neurologice, precum tulburări de memorie sau depresie.

Cercetarea s-a desfășurat în trei etape metodologice principale:

• Analiza intersecției leziunilor cu atlasul anatomic al tractului de substanță albă uncinate fasciculus drept, care conectează regiunile cerebrale implicate în procesarea emoțiilor și luarea deciziilor morale.
• Compararea distribuției leziunilor cu toate celelalte tracturi de substanță albă cunoscute, pentru a identifica posibile corelații suplimentare.
• O evaluare conectomică exhaustivă, care a examinat toate legăturile potențiale dintre locația fiecărei leziuni și rețeaua cerebrală globală, fără presupuneri prealabile despre traseele implicate.

Autorii au inclus și o analiză separată pe cazurile de infracționalitate violentă, pentru a confirma consistența rezultatelor în situații cu agresivitate extremă.

Date statistice importante:

• Leziunile asociate comportamentului criminal au intersectat tractul uncinate fasciculus drept mult mai frecvent decât leziunile asociate altor simptome (p = 4,78 × 10⁻⁸).
• Uncinate fasciculus drept a fost regiunea cu cea mai mare asociere cu comportamentul criminal dobândit, urmată de forceps minor.
• Analiza conectomică a confirmat aceste corelații atât în grupul general, cât și în grupul celor care au comis infracțiuni violente.

Rezultate

Rezultatele indică faptul că deteriorarea tractului uncinate fasciculus drept poate juca un rol cauzal în declanșarea comportamentului antisocial. Această structură funcționează ca o conexiune între ariile cerebrale implicate în evaluarea recompenselor, anticiparea consecințelor și reglarea emoțiilor.

Autorii studiului au subliniat că persoanele cu astfel de leziuni pot dezvolta:

• Dificultăți de control al impulsurilor
• Scăderea capacității de anticipare a consecințelor propriilor fapte
• Reducerea empatiei față de ceilalți

Toate aceste modificări pot contribui la comportamente dăunătoare sau ilegale. Totuși, cercetătorii au evidențiat că nu fiecare persoană cu leziuni în această zonă va deveni violentă, dar prezența acestei afectări reprezintă un factor de risc semnificativ pentru debutul conduitei criminale după un traumatism cerebral.

Conform autorilor, aceste constatări pot avea consecințe importante în două direcții:

• Practica medicală – prin identificarea precoce a pacienților cu risc și aplicarea unor intervenții specializate.
• Sistemul judiciar – prin reconsiderarea criteriilor de responsabilitate penală în contextul probelor de neuroimagistică.

De asemenea, studiul deschide discuții etice despre relația dintre neurobiologie, voință liberă și culpabilitate. Autorii au arătat că, deși cauzalitatea științifică nu echivalează cu scutirea de responsabilitate juridică, datele obiective despre conexiunile cerebrale pot contribui la o mai bună înțelegere a conduitei umane.

În realizarea acestei cercetări au colaborat specialiști de la Vanderbilt University, University of California San Diego și Salk Institute, întărind relevanța multidisciplinară a rezultatelor.