Studii Medicale — Neurologie

Studiu retrospectiv danez (n=321) arată că fiecare 5 minute suplimentare până la ROSC după stop cardiac extra-spitalicesc reduc semnificativ șansele de recuperare neurologică favorabilă (CPC 1-2) la externare, fără a afecta supraviețuirea la 180 de zile — subliniind importanța critică a intervenției

Revizuire Lancet 2026 a bolii Alzheimer: progrese în biomarkeri plasmatici (p-tau217), aprobarea lecanemab şi donanemab ca prime terapii modificatoare de boală, 14 factori de risc modificabili (40% din cazuri prevenibile), şi provocările accesului echitabil la noile terapii costisitoare.

Două RCT faze 3b (MUSETTE + GAVOTTE, 1.613 pacienți): ocrelizumab doză mare ajustată greutate (1200–1800 mg) nu ameliorează controlul progresiei dizabilității față de doza standard 600 mg. HR 0,93 (p=0,53) în SMR şi HR 0,95 (p=0,64) în SMPP. Doza 600 mg rămâne optimă.

Trial PADOVA faze 2b (586 pacienți, Parkinson timpuriu): prasinezumab IV 1500 mg nu a atins endpoint-ul primar (HR 0,84, p=0,066), dar a întârziat progresia motorie cu 11,4 săptămâni (61,1 vs. 49,7 săptămâni, placebo). Date exploratorii sugestive susțin un studiu faze 3.

Studiul de faza 3b ORATORIO-HAND (1.013 pacienți, 144 săptămâni, 22 țări) demonstrează că ocrelizumab reduce cu 30% riscul de progresie a dizabilității față de placebo în SMPP, inclusiv la vârstnici și cu EDSS 7–8 (HR 0,70; p=0,0007). În subgrupul cu activitate MRI: reducere 55%.

Studiu CARDIA pe 1.350 participanți (vârstă medie 61 ani): biomarkerii plasmatici Alzheimer (p-tau217, Aβ42/40) se asociază cu viteza de procesare mai scăzută (-0,54 SD) și risc de până la 4 ori mai mare de declin accelerat al memoriei verbale (OR 4,31). Detecție cu 10-15 ani înainte de simptome.

Studiul HEAD (682 participanți, 8 centre nord-americane): [18F]MK6240 are acuratețe diagnostică superioară față de [18F]flortaucipir în detectarea tau Alzheimer (AUC 0,93 vs. 0,86; p<0,0001), identificând de 2,43 ori mai mulți pacienți cu Alzheimer preclinic. Publicat în The Lancet, mai 2026.

Studiu longitudinal pe 329 de participanți cognitiv neafectați (cohort AMYPAD-PNHS): amiloidul LCR anormal este principalul predictor al progresiei depunerii amiloide corticale; APOE ε4 contribuie exclusiv în stadiile foarte precoce (amiloid LCR normal).

386 supraviețuitori COVID-19 urmăriți 24 de luni: afectarea cognitivă scade de la 67,6% la 43,4%; disfuncția autonomă are pattern bifazic (agravare la 6 luni); neuropatia periferică persistă stabil la ~43%. Internarea la ATI, vârsta ≥65 ani și depresia sunt predictori ai deficitului cognitiv persist

Cohort study (Stroke, multi-instituțional Cerebrovascular Center Cleveland Clinic + Duke Clinical Research Institute Durham + UPenn + University of Calgary Hotchkiss Brain Institute + Yale + Mount Sinai Fuster Heart Hospital Bhatt + UCLA Saver+Fonarow + UT Southwestern + MUSC Charleston) - disparita

Cohortă UK Biobank de 391.078 participanți (urmărire 13,35 ani): fibrilația atrială și aritmiile non-FA (bradiaritmii, blocuri de conducere, aritmii ventriculare) sunt independent asociate cu risc crescut de demență vasculară și Alzheimer, cu efect doză-răspuns la expunerea cumulată.

Meta-analiză actualizată (9 RCT-uri, n=4000): tenecteplaza IV în fereastra extinsă (>4,5h) îmbunătățește modest outcomeul funcțional la 90 zile (mRS 0-1: RR 1,12), dar crește semnificativ riscul de sICH (RR 1,86).

Revizuire sistematică (74 studii, n=154.856): AI/ML pentru diagnosticul cefaleei are acuratețe variabilă (AUC 0,66-1,00), dar 65/74 studii au risc ridicat de bias; implementarea clinică nu este justificată deocamdată.

Un studiu pe două cohorte arată că raportul hemoglobină/RDW (HRR) este inversament asociat cu mortalitatea în hemoragia intracerebrală (HR ~0.51), cu putere predictivă crescând de la Ziua 1 (AUC 0.631) la Ziua 3 (AUC 0.663) — biomarker simplu din hemograma de rutină.

RCT dublu-orb (Iran) pe 40 pacienți cu TOC: tDCS intensificat 3 mA (20 sesiuni, cortex frontal inferior drept) vs sham. Eficacitate limitată față de placebo pe scoruri Y-BOCS. Simpla creștere a intensității curentului nu garantează beneficiu clinic.