Monocite (MO) - valori normale, rol în organism, interpretare număr crescut sau scăzut

Sângele este un lichid complex compus din plasmă și celule: eritrocite (gobule roșii), leucocite (globule albe) și trombocite (plachete sangvine).

În organism, sângele îndeplinește multiple funcții: transportă O₂ către plămâni și o varietate de substanțe nutritive de la locul de secreție la celulele țintă, are rol în digestie și excreție (îndepărtează produșii finali de catabolism din organism prin mecanisme secretorii), asigură termoreglarea, are funcție de hemostază, limitând pierderile de sânge care apar prin leziuni de perete vascular și nu în ultimul rând, are funcție de apărare împotriva microorganismelor străine prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocite) precum și prin prezența în compoziția sa a unor anticorpi. [2], [3]

Monocitele sunt cele mai mari leucocite care se pot observa pe frotiul de sânge, având un diametru cuprins între 12 și 20 µm și reprezintă 5% din globulele albe care circulă prin sângele normal al adulților, fiind o componentă importantă a sistemului imun înnăscut. Monocitele provin din măduva osoasă și sunt eliberate în circulație (unde trăiesc 1-3 zile), apoi migrează dinspre măduva osoasă către diverse țesuturi, unde se diferențiază în fagocite:

• plămâni: macrofage alveolare;
• țesutul conjunctiv:histiocite;
• în ficat: celule Kupffer;
• macrofage în ganglioni limfatici, splină și măduvă hematogenă;
• în oase: osteoclaste;
• la nivelul pielii: celule dendritice (celule Langerhans);
• în creier: microglie;
• în rinichi: celule mezangiale. [1], [3], [4], [5]

Într-un proces inflamator, monocitele părăsesc vasul de sânge, se transformă în macrofage tisulare și fagocitează bacterii, detritusuri celulare și le îndepărtează din organism. Macrofagele funcționează ca celule prezentatoare de antigen cu rol important în răspunsurile imune. [1], [3]

Monocite - valori normale

Valorile de referință ale monocitelor în sânge sunt: 3-8% din numărul total de leucocite; concentrația normală: 0-1,0 x 10⁹/L. [7]

Rolul monocitelor în organism

Macrofagele joacă un rol cheie în sistemul imunitar înnăscut prin recunoașterea și eliminarea bacteriilor.

Monocitele diferențiate în macrofage îndepărtează celulele senescente, alterate sau moarte, ingeră și degradează detritusuri celulare, materiale străine, celule tumorale.

Macrofagele asigură homeostazia internă prin funcțiile de reglare (de eliminare a deșeurilor) și reparare a țesuturilor.

Macrofagele sunt celule prezentatoare de antigen (antigene- resturi de la bacterii fagocitate în cadrul răspunsului imun primar).

Monocitele produc citokine (interleukine, TNF-tumor necrosis factor) care recrutează celule și proteine ​​suplimentare în zona de inflamație și produc astfel un răspuns imun substanțial.

[1], [4], [5]

Monocitele au rol în remodelare în urma infarctului miocardic prin eliberarea de mediatori inflamatori, fagocitarea miocitelor necrotice și apoptotice. Ne intrebăm, însă, cum monocitele pot fi distructive și reparatorii în același timp, lucru care poate fi explicat prin existența subseturilor de monocite și macrofage: monocitele proinflamatorii predomină în primele 4 zile de la infarct, promovând digestia țesutului infarctat și îndepărtarea resturilor necrotice, în timp ce monocitele reparatorii predomină în timpul de rezoluție a inflamației. Subseturile de monocite exprimă receptori diferiți pentru chemokine, așadar răspund diferit la chemokinele eliberate prin leziunea miocardică. [1], [6]

Interpretare număr crescut sau scăzut

Monocitele joacă rol atât în procesele inflamatorii cât și antiinflamatorii care au loc în timpul unui răspuns imun. Monocitoza și monocitopenia oferă indicii care contribuie la diagnosticarea diferitelor tulburări hematologice, inflamatorii și imune. [1], [5]

Monocte în număr crescut

Monocitoza (creșterea numărului de monocite >1,5 x 10⁹/L) este întâlnită în multiple afecțiuni, precum boli ale țesutului conjunctiv (ex. artrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic, sarcoidoză), boli genetice de depozitare (boala Gaucher, boala Niemann-Pick), infecții bacteriene acute, tulburări infecțioase cronice (tuberculoză, bruceloză), infecții virale (virusul varicelo-zosterian), infarct miocardic (în corelație cu valoarea serică a creatin kinazei și gradul de extensie a infarctului), boli inflamatorii intestinale cronice, afecțiuni maligne (limfom Hodgkin, limfom non-Hodgkin). [1], [4], [5], [6], [7]

Monocite în număr scăzut

Monocitopenia (scăderea numărului de monocite) este o condiție rară fără semnificație clinică atunci când valorile celorlalte celule sunt în limite normale. [7]