Oneirofrenia

Oneirofrenia este o tulburare de somn rară și puțin înțeleasă, caracterizată prin apariția unor vise extrem de intense, bizare și perturbatoare. Persoanele afectate de oneirofrenie trăiesc vise care sunt atât de realiste și de înfricoșătoare, încât este dificil pentru ele să facă distincția între vis și realitate. Confuzia dintre vis și realitate și neliniștea resimțită în timpul și după somn pot duce la anxietate, episoade de panică și chiar la tulburări de sănătate mentală. În prezent, oneirofrenia nu este considerată o entitate clinică distinctă. (1, 2)

Asemănătoare din punct de vedere simptomatic cu schizofrenia, oneirofrenia implică o conexiune profundă între vise și nebunie. Termenul de oneirofrenie este o combinație între cuvintele „oneiros”, care înseamnă „vis” în limba greacă, și „frenie”, care se referă la starea de nebunie. Oneirofrenia, asociată cu privarea prelungită de somn și cu consumul cronic de droguri, este în general dificil de diagnosticat. (1, 2, 5)

Natura oneirofreniei: cauze și factori de risc

Oneirofrenia este un fenomen complex și variat, iar simptomele sale pot varia de la o persoană la alta. Persoanele afectate pot avea vise recurente și intense, halucinații vizuale sau auditive în timpul stării de veghe, dificultăți de concentrare și probleme de memorie. De asemenea, persoanele afectate de oneirofrenie pot prezenta tulburări ale somnului, cum ar fi insomnie sau somnolență excesivă.

Cauzele oneirofreniei nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că implică o combinație de factori genetici, biochimici și de mediu. Un dezechilibru al neurotransmițătorilor din creier, cum ar fi dopamina și serotonină, poate juca un rol în dezvoltarea acestui fenomen. De asemenea, traumele sau stresul emoțional puternic pot contribui la apariția și exacerbarea simptomelor. (1, 2, 7)

Diagnostic

Diagnosticul de oneirofrenie poate fi dificil de stabilit, deoarece simptomele și manifestările pot fi greu de descris și de cuantificat. În plus, la momentul actual nu există criterii clare de diagnostic, recunoscute de către DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) sau APA (American Psychiatric Association). În general, diagnosticul se bazează pe descrierea detaliată a experiențelor relatate și pe excluderea altor tulburări de somn. (2, 7)

Tratament

Tratamentul oneirofreniei implică o abordare holistică și personalizată. În primul rând, este important să se stabilească o relație terapeutică de încredere cu un profesionist specializat în domeniul sănătății mintale. Terapeutul poate ajuta pacientul să exploreze și să înțeleagă semnificațiile profunde ale viselor sale și să dezvolte strategii pentru a face față simptomelor. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă în gestionarea oneirofreniei, deoarece poate ajuta pacientul să identifice și să schimbe gândurile și comportamentele negative care pot contribui la exacerbarea simptomelor. Uneori, medicația poate fi prescrisă pentru a gestiona simptomele asociate, cum ar fi halucinațiile sau tulburările de somn. (2, 3, 8, 9)

Prognostic

Prognosticul pentru oneirofrenie variază în funcție de fiecare individ în parte. Deoarece oneirofrenia este rară și puțin studiată, există limitări în ceea ce privește informațiile exacte despre evoluția pe termen lung a bolii. Unele surse sugerează faptul că oneirofrenia se remite în termen de doi ani la aproximativ 60% dintre pacienți. Pentru ceilalți, prognosticul este influențat de o serie de factori, precum:
- variabilitatea simptomelor (prognosticul depinde de capacitatea pacientului de a gestiona simptomele, cât și de cât de frecvente sau de severe sunt visele);
- răspunsul la tratament (prognosticul poate fi influențat de răspunsul individual la tratament, deoarece există importante și semnificative diferențe între pacienți în ceea ce privește modul în care aceștia răspund la tratament);
- impactul asupra sănătății mentale (oneirofrenia poate fi asociată cu un risc crescut de dezvoltare a tulburărilor de sănătate mentală, astfel că prognosticul poate fi influențat de modul în care persoanele afectate abordează tratamentul pentru gestionarea tulburării și pentru prevenirea afecțiunilor mintale). (2, 3, 4, 7, 8)

Cum se distinge oneirofrenia de schizofrenie?

Distincția între oneirofrenie și schizofrenie poate fi dificil de realizat, deoarece există anumite suprapuneri între simptomele și caracteristicile celor două tulburări. Cu toate acestea, există câteva aspecte care pot ajuta la distingerea între ele:
- caracteristicile principale (oneirofrenia este caracterizată în principal de apariția unor vise intense, bizare și perturbatoare, care pot fi confundate cu realitatea, în timp ce schizofrenia, pe de altă parte, implică o gamă largă de simptome psihotice);
- durata și severitatea simptomelor (oneirofrenia se manifestă în principal în timpul somnului și poate provoca tulburări ale somnului și disconfort în timpul zilei, în timp ce schizofrenia, pe de altă parte, este o tulburare cronică, cu simptome persistente care afectează în mod semnificativ funcționarea generală a unei persoane);
- prezența altor simptome (în cazul schizofreniei, pe lângă simptomele psihotice, pot apărea și alte manifestări cum ar fi tulburări de gândire, percepție, limbaj și tulburări de comportament);
- diagnostic (diagnosticul de oneirofrenie poate fi dificil, deoarece simptomele se bazează pe experiențele subiective ale individului și nu există criterii de diagnostic clare și recunoscute în manualele de diagnostic. În schimb, schizofrenia are criterii de diagnostic mai bine definite și este recunoscută ca o tulburare distinctă în manualele de diagnostic). (2, 6, 8)