Osteosarcomul: simptome, diagnostic și opțiuni moderne de tratament

Osteosarcomul este cea mai frecventă tumoră osoasă malignă primară și una dintre cele mai agresive forme de cancer osos. Reprezintă aproximativ 20% dintre sarcoamele osoase, având o incidență crescută la adolescenți și adulți tineri, deși poate apărea și la vârste mature. Se dezvoltă de obicei la nivelul oaselor lungi, în zonele de creștere - cel mai des la nivelul genunchiului și umărului - și are potențial rapid de invazie locală și metastazare pulmonară dacă nu este diagnosticat și tratat la timp.

Simptome și semne clinice

Osteosarcomul se manifestă de obicei prin durere persistentă, progresivă - la nivelul osului afectat - care nu se ameliorează la repaus. Durerea este inițial intermitentă, motiv pentru care mulți pacienți o asociază cu efortul fizic sau cu afecțiuni articulare minore, întârziind prezentarea la medic. Multe cazuri sunt confundate cu afecțiuni articulare benigne, traumatisme minore sau suprasolicitare.

Printre simptomele clinice care pot apărea se numără: durerea nocturnă sau continuă, tumefierea locală cauzată de extensia tumorii în țesuturile moi, redoare articulară sau limitarea mobilității membrului, sensibilitate locală la palpare, slăbiciune funcțională a membrului afectat sau, în cazuri avansate, pot apărea chiar și fracturi patologice datorate fragilizării osului.

Simptomele pot evolua pe parcursul câtorva săptămâni sau luni, motiv pentru care recunoașterea precoce și prezentarea la un specialist sunt esențiale pentru creșterea șanselor de tratament curativ.

Tratamentul modern multimodal

Diagnosticul osteosarcomului este unul multidisciplinar și presupune corelarea informațiilor clinice cu investigațiile imagistice și analiza histopatologică. Un diagnostic complet permite stabilirea unui plan terapeutic multimodal, conform ghidurilor internaționale.

Standardul actual de tratament presupune:

• Chimioterapie neoadjuvantă - reduce volumul tumoral, limitează extensia extraosoasă și crește șansele unei rezecții în margini oncologice
• Intervenție chirurgicală cu rezecție în bloc a tumorii
• Reconstrucție ortopedică, atunci când este posibilă salvarea membrului
• Chimioterapie adjuvantă, pentru reducerea riscului de recidivă

Colaborarea interdisciplinară dintre oncolog, chirurg ortoped, imagist, anestezist și echipa ATI este esențială. Iar tratamentul oncologic preoperator poate reduce extensia extraosoasă, facilitând o intervenție mai sigură.

Caz tratat cu succes la Spitalul Memorial Băneasa

Pacientul, diagnosticat cu osteosarcom de humerus proximal, a fost îndrumat către Spitalul Memorial Băneasa și către conf. dr. Adam Răzvan, chirurg ortoped specializat în tumori osoase. La momentul evaluării, tumora se extindea extraosos, iar traiectul biopsiei realizate anterior necesita excizie suplimentară pentru un control oncologic complet.

Astfel, intervenția chirurgicală a presupus:

• rezecția în bloc a 8 cm din humerusul proximal până la articulația cu scapula
• dezinserția controlată a grupelor musculare
• excizia întregului traiect bioptic contaminat
• reconstrucția cu proteză tumorală tip reverse, proteză utilizată în chirurgia oncologică atunci când este necesară înlocuirea capului humeral
• reinserția musculaturii pe proteză prin manșonare cu bandă fibroasă tip polytape, pentru restabilirea funcției postoperatorii

Dr. Adam subliniază importanța menținerii funcționalității membrului: “Degeaba scot tumora și pun proteza, dacă membrul nu rămâne funcțional. Reinserția corectă a musculaturii este esențială pentru reintegrarea pacientului.”

Intervenția a durat aproximativ trei ore și s-a desfășurat cu sprijinul unei echipe interdisciplinare, inclusiv oncologie și anestezie, având în vedere complexitatea și fragilitatea specifică pacienților aflați sub tratament chimioterapeutic.

Postoperator, pacientul a fost externat după 4 zile și a beneficiat de chimioterapie adjuvantă încă 3 luni, precum și de reevaluări imagistice la 8 luni, care au arătat rezultate foarte bune (CT, RMN, analize în limite normale). Din punct de vedere funcțional, la 6 luni postoperator, membrul afectat era aproximativ 80% funcțional, pacientul reluându-și activitățile cotidiene. Un rezultat excelent pentru o reconstrucție tumorală de această complexitate.

Expertiza Spitalului Memorial Băneasa în chirurgia oncologică ortopedică

Cazul demonstrează capacitatea centrului de a gestiona tumori osoase maligne complexe, în cadrul unui protocol modern de limb salvage surgery. Intervențiile de acest tip necesită echipamente specializate, proteze tumorale personalizate, echipe supraspecializate în ortopedie oncologică și, bineînțeles, colaborare interdisciplinară permanentă.

Dr. Adam Răzvan sintetizează abordarea terapeutică modernă: “Diagnosticul de osteosarcom nu este un sfârșit. Este începutul unei bătălii dure, pe care medicina modernă o poate câștiga atunci când pacientul și echipa medicală luptă împreună.”