Pelada - Alopecia areata
Autor: Clipa Maria Carina
Pelada sau alopecia areata este o boală autoimună caracterizată prin căderea părului în zone diferite ale scalpului sau din orice altă parte a corpului. De obicei începe prin dispariÅ£ia unei porÅ£iuni de păr de mărimea unei monede. Părul poate creÅŸte la loc, dar poate să cadă iar. Mai apoi, poate progresa prin pierderea părului de pe tot scalpul sau de pe tot corpul. Pelada este o boală extrem de impredictibilă ÅŸi ciclică, cursul ei fiind diferit pentru fiecare pacient. (1, 2)
Clasificare
Există diferite tipuri de peladă, în funcÅ£ie de locul în care este prezentă căderea părului:
• Alopecia areata: căderea părului din anumite porÅ£iuni ale scalpului
• Alopecia totallis: căderea părului de pe tot scalpul
• Alopecia universalis: căderea părului de pe întreaga suprafaţă a corpului (1)
Epidemiologie
În funcÅ£ie de etnie ÅŸi de răspândirea globală, răspândirea bolii este într 0,1 sau 0,2%. Pelada este întâlnită la orice vârstă ÅŸi nu Å£ine cont de culoarea părului. Vârsta la care apare boala este cel mai adesea sub 30 de ani. Este mai frecventă la băieÅ£i decât la fete. Pelada nu este contagioasă!
Pelada - alopecia areata este asociată de obicei cu un risc crescut de o altă boală autoimună. Studiile arată că în 4% din cazuri a fost asociată cu vitiligo, 8-28% tiroidita autoimună ÅŸi 0,6% din pacienÅ£i cu lupusul eritematos. (3)
Cauze
Pelada este mai frecventă în familiile cu membri afectaÅ£i. Acest lucru sugerează că ereditatea ar fi cauza.
Biopsiile au arătat prezenÅ£a leucocitelor la nivelul bulbului foliculului pilor. Pelada este adesea considerată a fi o boală autoimună, în care corpul îÅŸi atacă propriile fire de păr ÅŸi suprimă sau opreÅŸte creÅŸterea părului. Este asociată ocazional cu riscul pentru boli auto-imune, cum ar fi alergiile, tiroidita auto-imună, vitiligo, lupus, artrita reumatoidă ÅŸi colita ulcerativă.
În ciuda răspândirii mari a bolii, patogeneza este puÅ£in înÅ£eleasă, având loc dezbateri importante despre dacă defectul principal este în foliculul de păr, răspunsul imun, sau ambele. Chiar dacă ambii părinÅ£i ar suferi de peladă sau doar unul dintre ei, este puÅ£in probabil pentru copil să moÅŸtenească exact combinaÅ£ia de gene considerata a fi implicată în ereditate. TotuÅŸi, chiar ÅŸi cu numărul corespunzător sau nu a acestor gene, este posibilă incidenÅ£a peladei. (4, 5)
Fiziopatologie
Imunologie
O caracteristică imunologic esenÅ£ială proprie foliculului pilos este structura sa: un mediu imunitar relativ privilegiat, care în mod normal conferă improbabilitatea unui atac autoimun.
TotuÅŸi, ÅŸtim că mai multe auto-antigene asociate cu producÅ£ia de pigment sunt înalt imunogene (aÅŸa cum se vede în vitiligo ÅŸi halonevi). Prin urmare, o teorie plauzibilă este că auto-antigenele generate în timpul pigmentării părului ÅŸi, probabil, alte antigene asociate perioadei de creÅŸtere a firului de păr prezintă un risc constitutiv de atragere a limfocitelor auto-reactive T CD8 + deja prezente. (3)
Genetică
Studii au fost efectuate asupra întregului ADN apartinand unor familii care prezentau alopecia areata. Astfel, s-a descoperit că cel puÅ£in 4 loci au fost susceptibili, la nivelul cromozomilor 6, 10, 16 ÅŸi 18. (6)
Semne şi simptome de peladă
Probleme cu unghiile: Pelada este asociată ÅŸi cu probleme la degetele de la mâini ÅŸi picioare. Uneori, modificările lor sunt primul semn ce apare în această boală. Marginile prezintă mici zimÅ£i (asemănător corodării). Aspectul unghiilor: apariÅ£ia unor pete mici albe sau linii, rugoase, îÅŸi pierd strălucirea sau devin subÅ£iri ÅŸi se rup. Rar, pot cădea.
Căderea părului în anumite zone aleator pe suprafaÅ£a scalpului, sau a feÅ£ei: Părul începe să cadă de obicei într-o zonă mică, rotundă, de dimensiunile unei monede. Aceste zone rămân complet fără par, sunt lucioase ÅŸi bine delimitate. Pentru bărbaÅ£i, porÅ£iunea fără par poate fi de asemenea ÅŸi barba. Unele persoane se confruntă ÅŸi cu căderea sprâncenelor.
Semnele de întrebare: pornind de la aceste porÅ£iuni de chelie, se mai formează unele zone liniare, vizibile fără par. Acestea se subÅ£iază la capăt, asemănător unui semn de întrebare.
Căderea generalizată a părului pe suprafaÅ£a scalpului: se ajunge la chelie sau chiar la pierderea părului în totalitate. Acestea sunt cazuri extrem de rare, neobiÅŸnuite.
AtenÅ£ie: pelada apare cel mai adesea la persoanele tinere, fără niciun alt simptom exceptând persoanele ce au dezvoltat alte boli auto-imune. Părul poate creÅŸte la loc, după o perioadă de timp, chiar ÅŸi în lipsa oricărui tratament. Cursul simptomatologiei este unul extrem de imprevizibil: părul poate creÅŸte la loc în zona în care a căzut, dar e foarte probabil să pice iar. Fenomenul poate să se răspândească, ajungându-se la pierderea părului de pe întreaga suprafaţă a scalpului sau de pe tot corpul. (7)
Societatea deÅ£ine un rol important în modul cum pacientul va confrunta boala. Podoaba capilară poate reprezenta pentru mulÅ£i un punct forte. Astfel, chiar ÅŸi în cazul pierderilor minime de păr, pentru unele persoane aceasta se transformă într-un impact emoÅ£ional ÅŸi psihologic semnificativ, care nu are legătură doar cu părul, dar are, de asemenea, un impact profund asupra calităţii vieÅ£ii. De asemenea, afectează capacitatea de a funcÅ£iona în societate, scade stima de sine ÅŸi poate duce la tulburări psihologice profunde.
Pelada poate fi un chin pentru unii. Fiind o boală destul de frecventă, este esenÅ£ial ca pacientul să constientizeze că mii de persoane trec prin aceleaÅŸi probleme, ÅŸi împărtăşesc aceleaÅŸi speranÅ£e, sentimente. Sunt persoane absolut normale, fericite ÅŸi care urmează firescul vieÅ£ii. Pentru a ajuta în depăşirea ÅŸi lupta din punct de vedere psihologic cu boala, extrem de utile sunt destăinuirea ÅŸi cunoaÅŸterea de persoane noi ce prezintă aceeaÅŸi problemă. Consultul unui psiholog sau psihiatru poate fi recomandat în unele cazuri. (5)
Diagnostic
Diagnosticul de peladă poate fi pus prin simpla observare a porÅ£iunii fără par, ÅŸi asocierea acesteia cu istoricul familiei, a sănătăţii pacientului ÅŸi examenul clinic. În susÅ£inerea diagnosticului poate fi prelevată o porÅ£iune de piele pentru biopsie. (8) Exceptând pacienÅ£ii ce prezintă alte boli auto-imune, căderea părului nu este însoÅ£ită de niciun alt simptom sau alterare a stării de sănătate. În cazul în care acestea există, doctorul va trebui să stabilească relaÅ£ia lor cu alopecia areata:
• Căderea părului - posibil impact psihologic ÅŸi stres - posibilitatea apariÅ£iei de complicaÅ£ii în urma stresului
• ExistenÅ£a celorlalte simptome este legată de altă boală a pacientului, aÅŸadar este necesară stabilirea a două diagnostice fără legătură între ele
• Celelalte simptome relevă altă etiologie a căderii părului, ca de exemplu TricofiÅ£ia
Teste de sânge sunt necesare în cazul în care doctorul suspectează altă boală auto-imună. (7)
Tratament peladă
Nu există tratament sau medicamente aprobate pentru a trata pelada. Unele medicamente recomandate altor boli sunt folosite pentru a îmbunătăţi creÅŸterea părului. TotuÅŸi, acestea nu pot preveni căderea părului din alte porÅ£iuni.
• Corticosteriozi: injecÅ£ii locale, unguente topice, corticosteroizi locali: anti-inflamatoare puternice care suprimă sistemul imun.
• Minoxidil 5%: soluÅ£ia topică ajută la creÅŸterea părului
• Anthralin: alterează funcÅ£ia sistemului imun în porÅ£iunea pielii afectate. Este aprobat în tratarea psoriazisului ÅŸi este folosit de obicei ÅŸi în peladă
• Mijloace de sensibilizare topice: DPCP (Difenilciclipropenona), SADBE (squaric acid dibutilester), aplicate pe scalp, cauzează o mică reacÅ£ie alergică în locul cu pricina: roÅŸeaţă, umflătură, mâncărimi. Se încearcă păcălirea sistemului imun prin aducerea limfocitelor la suprafaÅ£a pielii. Acestea luptă cu inflamaÅ£ia ÅŸi firul de păr se poate dezvolta.
• Fotochemoterapie: pacienÅ£ii trebuie să se prezinte unui centru de tratament de două sau trei ori pe săptămână. Este utilizat de obicei pentru psoriazis. Utilizarea indelungata a acestui tip de terapie poate duce la cancer.
• Terapii alternative: iubitorii tratamentelor naturiste sau a terapiilor alternative, dar ÅŸi cei pentru care medicamentele nu au avut efectul scontat, apelează la aceste metode. Ele sunt dintre cele mai diverse ÅŸi diferite: aromaterapia, acupunctura, plante din China, etc. Este greu a evalua efectivitatea acestor tratamente, în special datorită ciclicităţii creÅŸterii părului în această boală. (5, 7)
Prognoza
Pelada este o boală care nu ar trebui să sperie persoana care a fost recent diagnosticată. Se întâlneÅŸte adesea la persoane perfect sănătoase. Nu este dureroasă, nu înrăutăţeÅŸte starea fizică. În plus, pelada nu este o boală contagioasă. Astfel, ea nu trebuie să interfere cu dorinÅ£ele ÅŸi preocupările pacienÅ£ilor. (5)
Cercetare
Există numeroase fundaÅ£ii ÅŸi centre care sprijină persoanele diagnosticate cu această boală. Cercetarea este unul din scopurile lor, desfăşurându-se pe mai multe planuri: genetic, imunologic, metabolic, celule stem, înÅ£elegerea deplină a dezvoltării firului de păr, studii efectuate pe animale, etc. (5)
Trucuri estetice
În cazul lipsei de păr pe o porÅ£iune foarte mică se poate aplica o culoare închisă sau de culoarea părulu pe scalp pentru a micÅŸora contrastul dintre pielea capului ÅŸi păr. Dacă pierderea e mai mare, există numeroase opÅ£iuni precum: peruci, meÅŸe de păr sau poate o eÅŸarfă foarte chic.
Concluzie
Există mii de familii ÅŸi persoane care trăiesc cu această boală. Pelada nu periclitează ÅŸi nu influenÅ£ează în nicio măsură starea de sănătate. SuferinÅ£a emoÅ£ională cauzată de schimbarea înfăţişării poate fi depăşită prin sprijinul celorlalÅ£i sau împărtăşirea problemelor în cadrul fundaÅ£iilor specializate. Uneori este recomandat apelul la psiholog sau psihiatru.
- Pelada care se tot extinde, desi am luat numeroase tratamente
- Pelada - tratament cu diprophos
- Caderea barbii la barbati
- Alopecie areata - pelada
- Pelada de 6 luni
- Caderea parului
- Pelada/alopecie areata
- Alopecia Areata vs SIDA