Stigmatizarea asociată alopeciei provoacă mai multă suferință decât boala în sine

Un nou studiu coordonat de King’s College London și publicat în British Journal of Dermatology evidențiază că stigmatizarea socială a alopeciei are un impact psihologic mai mare decât boala în sine. Este cel mai amplu studiu de acest tip realizat până în prezent și a fost finanțat printr-un grant academic oferit de Pfizer.
Alopecia areata este o afecțiune autoimună complexă în care sistemul imunitar atacă foliculii piloși, ducând la pierderea părului în plăci, cu potențial de extindere la întregul scalp sau corp. Deși afectează peste 2% din populația Marii Britanii de-a lungul vieții, este adesea trivializată drept o problemă estetică, iar componenta sa psihologică este frecvent neglijată.

Acest studiu vine în sprijinul schimbării acestei paradigme, arătând că percepțiile negative și rușinea legate de alopecie contribuie semnificativ la apariția anxietății și depresiei, indiferent de severitatea pierderii părului.

Despre studiu

Studiul a inclus 596 de adulți cu alopecia areata, chestionați cu privire la impactul bolii asupra stării lor mentale și funcționale:

• Peste 80% dintre participanți au raportat simptome de anxietate sau depresie.
• Peste 50% s-au simțit rușinați din cauza condiției lor.
• Mai mult de o treime au declarat dificultăți în activitățile zilnice precum muncă, studii, treburile casnice, relații de familie sau activități recreative.

Un element esențial identificat a fost faptul că percepțiile pozitive despre boală se corelează cu niveluri mai scăzute de anxietate, sugerând că intervențiile psihologice timpurii axate pe percepțiile despre boală ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.

Rezultate și mărturii

Impactul profund al stigmei

Dr. Christos Tziotzios, dermatolog consultant și autor principal al studiului, subliniază că:

„Alopecia afectează nu doar aspectul fizic, ci și stima de sine și starea de bine mentală. Este o afecțiune adesea ignorată în practica medicală curentă, iar acest lucru trebuie să se schimbe.”

Mărturie personală: Dr. Lorna Pender

Fost medic NHS și profesionist în domeniul afacerilor medicale, Dr. Lorna Pender a fost diagnosticată cu alopecia areata la vârsta de 8 ani. Experiența ei reflectă amploarea impactului psihologic:

• A devenit foarte timidă și retrasă social, simțindu-se vinovată pentru pierderea părului.
• În adolescență, alopecia a dus la tulburări de alimentație, agorafobie și renunțarea la activități sociale.
• În 2019, după pierderea completă a părului, a petrecut patru ani căutând un specialist NHS dispus să ofere o consultație serioasă – fără succes. A descris acest proces ca fiind traumatizant și invalidant.

Dr. Pender atrage atenția că, dacă un profesionist medical întâmpină dificultăți atât de mari în accesarea îngrijirii specializate și a suportului psihologic, cum se descurcă restul pacienților?

„Aceasta este exact rațiunea pentru care studiul Alopecia+us este esențial – pentru a schimba modul în care dermatologia include componenta psihologică în îngrijirea standard.”

Direcții viitoare

Echipa de cercetători a lansat deja un nou proiect global, Alopecia+us, finanțat de Pediatric Dermatology Research Alliance (PEDRA) și sprijinit de King’s Health Partners. Acest nou studiu vizează:

• Evaluarea impactului real al alopeciei la adolescenți și familiile acestora.
• Înțelegerea mai profundă a felului în care afecțiunea afectează viața socială, educațională și emoțională a tinerilor.

Scopul este clar: integrarea evaluării percepțiilor despre boală și a stigmatizării în consultațiile de rutină, pentru a identifica pacienții la risc și a oferi sprijin psihologic adaptat cât mai devreme.

Concluzie

Studiul realizat de King’s College London scoate la lumină un adevăr esențial: suferința emoțională generată de stigmatizarea alopeciei poate depăși impactul fizic al bolii. Aceste rezultate pledează pentru o schimbare fundamentală în abordarea alopeciei în sistemul de sănătate – de la o problemă cosmetică, la o afecțiune complexă cu dimensiune psihosocială profundă.

Recunoașterea timpurie a percepțiilor negative și a stigmatizării, alături de intervenții psihologice adecvate, pot face diferența în calitatea vieții pacienților. Iar proiecte precum Alopecia+us deschid calea pentru o nouă eră în cercetarea și tratamentul holistic al alopeciei, în care vocea pacientului este cu adevărat ascultată.