Regimul alimentar al copilului bolnav

©

Autor:

Regimul alimentar al copilului bolnav

Supravegherea unui copil și îngrijirea acestuia în perioada de debut, perioada de stare și până la dispariția completă a simptomelor unei afecțiuni reprezintă un proces complex și care necesită implicarea directă a membrilor familiei.
Părinții trebuie să ofere condiții favorabile pentru îngrijirea copilului bolnav în familie, în acest sens punându-se un accent deosebit pe colaborarea dintre părinți și cadrele medicale. Afecțiunile ușoare, precum bolile infecto-contagioase, cât și anumite afecțiuni cronice, pot fi tratate la domiciliu. Excepție fac afecțiunile acute ale căror simptome sunt severe și care pot pune în pericol sănătatea celui mic. (1) (2)

Regimul alimentar al copilului bolnav reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte de care părintele trebuie să țină cont, în special în perioadele în care cel mic este răcit și îngrijirea este oferită la domiciliu. În perioada de stare a bolii pot fi evidențiate modificări în apetitul alimentar al copilului, dorința acestuia de alimentare fiind semnificativ diminuată. În ciuda acestui aspect, copilul nu trebuie forțat să mănânce, ci trebuie ajutat să se alimenteze corespunzător prin intermediul unor metode care nu implică un limbaj sau un comportament agresiv. Regimul alimentar trebuie stabilit în funcție de vârsta copilului, de necesitățile nutriționale ale acestuia, cât și de preferințele sale alimentare. Dacă există posibilitatea, este recomandat să fie solicitată opinia medicului pediatru, pentru a stabili împreună cu acesta care sunt alimentele indicate, în funcție de boala copilului și de intensitatea simptomelor. (1) (2) (3)

Unul dintre principalele obiective este acela de a preveni, prin intermediul alimentației, deshidratarea. De asemenea, este necesar ca organismul copilului să primească suficienți nutrienți, astfel încât sistemul imunitar să poată funcționa normal. Dacă un copil bolnav nu primește suficiente alimente, grăsimea corporală și mușchii săi vor fi folosiți pentru a-i oferi energie și nutrienți. Prin urmare, copilul va pierde în greutate. În cazul bebelușilor, cât și a copiilor cu un sistem imunitar slăbit, alimentația săracă în perioada de boală poată să sporească șansele de agravare a simptomelor bolii. (3) (4)

Hidratarea corespunzătoare a copilului în timpul bolii constituie un obiectiv de bază de care părintele trebuie să țină cont, deoarece riscurile de deshidratare cresc considerabil în această perioadă. Organismul are nevoie de lichide pentru a putea combate infecția, astfel că, în situația în care copilul refuză să alăpteze sau să consume lichide, este obligatorie consultarea imediată a medicului. La sugari, deshidratarea poate fi constată prin numărarea numărului de scutece schimbate într-un interval de 24 de ore (dacă sunt mai puțin de patru), în timp ce la copiii mici principalul semn al deshidratării îl reprezintă urinarea mai puțin frecventă sau culoarea galbenă profundă a urinei. Buzele uscate și crăpate, gura uscată, cât și lipsa de energie sunt considerate alte semne ale deshidratării. (3) (4)

Regimul alimentar al copilului bolnav - cum poate fi hrănit copilul bolnav?

În funcție de simptomatologie și de afecțiunea de care copilul suferă, alimentația poate suferi anumite modificări. În cazul sugarilor, alăptarea trebuie să se producă mai frecvent decât înainte, iar cantitatea de lapte oferită la fiecare alăptare trebuie să fie mai mare. Dacă bebelușul este prea obosit pentru a putea fi alăptat, laptele poate fi oferit dintr-un recipient. Copiilor cu probleme de înghițire, dar care pot consuma alimente tari, le pot fi oferite mâncăruri moi, precum piure sau supe. (2) (3)

Nu există o serie de alimente ce pot fi oferite indiferent de afecțiune, în mod nespecific, deoarece ar putea să nu fie digerate în mod corespunzător. Anumite diete, precum dieta BRAT, ce se bazează pe consumul de banane, orez, mere și pâine prăjită sau dieta CRAM, bazată pe consumul de cereale, orez, mere și lapte, pot fi recomandate copiilor cu afecțiuni gastrice sau care se confruntă cu greață, vărsături sau diaree, în perioada de debut sau de stare a bolii. În schimb, recomandările alimentare din perioada de dispariție a simptomelor sunt unele diferite. De regulă, odată cu dispariția simptomelor revine pofta de mâncare. Tocmai din acest motiv, în dieta copilului pot fi introduse alimente care înainte erau respinse, precum carnea, peștele, ficatul, ouăle sau laptele. (2) (3)

Recomandări specifice, în funcție de simptomele raportate:

Alimente entru copii cu diaree

Atunci când copilul are diaree, este important să fie prevenită deshidratarea, prin acordarea constantă de lichide. Copilul trebuie hrănit corespunzător, în funcție de propriile sale preferințe alimentare. Pâinea prăjită, cerealele din grâu, fulgii de ovăz, carnea fiartă de pește sau de pui, orezul, fructele și legumele proaspete sunt cele mai recomandate alimente pentru copii cu diaree. La primele semne de deshidratare, părintele trebuie să înlocuiască apa copilului cu o soluție electrolitică, utilă în corectarea stărilor de deshidratare și a dezechilibrelor electrolitice. (4) (5)

Alimente pentru copii cu febră

În această situație, există mai puține restricții alimentare, cât și riscuri mult mai mici de apariție a unor simptome secundare, asociate alimentației nepotrivite. În cazul sugarilor, se recomandă continuarea alăptării și creșterea numărului de alăptări zilnice, în timp ce în cazul copiilor mai mari este recomandată acordarea de lichide clare sau de sucuri naturale amestecate cu apă. Alimentele gătite prin coacere sau fierbere, supele, bananele, orezul, merele, pâinea prăjită, laptele sau cerealele sunt doar câteva dintre opțiuni. (4) (5) (7)

Alimente pentru copii cu vărsături

Dieta acestora este una normală, singura recomandare a medicilor fiind aceea de includere pe lista de alimente de consum a produselor ușor digerabile, precum cereale, biscuiți, pâine prăjită, cartofi, orez, iaurt, fructe și legume. De asemenea, medicii recomandă creșterea cantității de lichide consumate, astfel încât lichidele pierdute în urma vărsăturilor să poată fi recuperate, pentru a nu exista riscul de deshidratare. (4)

Alimente ce nu sunt recomandate copiilor cu diaree, febră sau vărsături:

  • alimente sau băuturi cu un conținut crescut de carbohidrați simpli (zaharuri);
  • alimente cu un conținut crescut de grăsimi;
  • băuturi cu un conținut crescut de cofeină;
  • alimente picante. (4)

Data actualizare: 09-10-2019 | creare: 09-10-2019 | Vizite: 51
Bibliografie
(1) Mama si copilul - Emil Capraru, Herta Capraru
(2) Good Foods to Feed Your Sick Toddler, link: https://acceleratedurgentcare.com/2018/01/18/good-foods-feed-sick-toddler
(3) Feeding Sick Children, link: http://www.myhealth.gov.my/en/feeding-sick-children-2
(4) Feeding the Sick Child, link: https://hnhu.org/wp-content/uploads/feeding_the_sick_child-1.pdf
(5) BRAT Diet: What Is It and Does It Work? link: https://www.healthline.com/health/brat-diet
(6) CRAM diet, link: https://wikivisually.com/wiki/CRAM_diet
(7) What Foods to Give During Fever to Babies and Toddlers, link: https://parenting.firstcry.com/articles/food-during-fever-for-babies-and-toddlers
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.