Rezistenţa la antibiotice

Vreau să supun atenţiei o problemă importantă la crearea căreia contribuim cu toţii: medici, farmacişti, pacienţi: rezistenţa microbiană dezvoltată la unu, sau mai multe antibiotice.

Comisarul european pentru sănătate a afirmat recent că: „Oamenii suferă, oamenii mor şi nu mai suntem capabili să-i vindecăm pentru că unele antibiotice nu mai dau niciun rezultat”.

Depinde de noi toţi ca numărul de victime făcute de infecţiile cu germeni multirezistenţi la antibiotice să nu ajungă de nestăpânit.

Utilizarea responsabilă a antimicrobienelor de către medicii de familie şi în ambulatoriu, cu sprijinul medicinii de laborator, evitând tratamente nejustificate prin culturi şi folosirea vaccinărilor pentru prevenirea îmbolnavirilor ar putea reduce numărul imens de antibiotice folosite.

Pe de altă parte, autoadministrarea antibioticelor în ţara noastră este o problemă de interes major. A devenit o obişnuinţă a omului să ia doua – trei pastile de antibiotic, existent în casă, la cel mai mic semn de boală, dacă face febră, „roşu în gât”, durere de burtă, diaree, disurie. Este important de adresat mesajul pacientului că antibioticul nu este analgezic şi nu vindecă orice afecţiume. Combaterea automedicaţiei cu antibiotice procurate în afara prescripţiei medicale reprezintă o obligaţie de conştiinţă a farmaciştilor.

Cu perseverenţă în educaţia medicală a pacienţilor, ar putea ajunge în masă informaţia că antibioticele nu au nici o putere asupra virusurilor şi nu orice febră este de natură infecţioasă. Utilizarea antibioticului împotriva răcelii şi gripei poate atrage efecte secundare şi nu ajută la însănătoşire. În schimb mulţi pacienţi sunt vaccinofobi. O vaccinare corectă, efectuată la timp ar putea preveni o pneumonie cu pneumococ, infecția cu Haemofilus influenzae, sau gripa.

Trebuie să amintesc şi efecte secundare grave, ce au fost evidenţiate prin studii numeroase. Astfel, antibiotice frecvent recomandate, cum sunt eritromicina, claritromicina şi azitromicina, s-au dovedit a fi cauza producerii unui număr semnificativ de morţi de origine cardiacă. Gentamicina şi alte aminoglicozide sunt demult cunoscute ca oto- și nefrotoxice şi nu mai puţin importante sunt reacţiile alergice, tulburările digestive, tendinitele, etc.

Numărul din ce în ce mai mare de infecţii produse de bacterii rezistente la antibiotice şi absenţa de noi antibiotice duc la un impas terapeutic major.

Pentru a face faţă acestei situaţii este important să găsim o soluţie care să permită prezervarea pentru cât mai mult timp a eficacităţii antibioticelor disponibile. Dintre măsurile necesare enumăr: prevenirea infecţiilor prin aplicarea cu stricteţe a măsurilor elementare de igienă personală şi colectivă, în afara şi în interiorul instituţiilor cu paturi, controlul infecţiilor nosocomiale, vaccinarea, reducerea consumului de antibiotice şi folosirea corectă ca doze, durată de administrare, indicaţii.

Un factor nou de creştere a rezistenţei bacteriene este poluarea mediului înconjurător. S-a constatat că majoritatea persoanelor aruncă la coşul de gunoi, sau în toaletă medicamentele expirate, sau de care nu mai au nevoie, în loc să le returneze la farmacie, pentru a fi distruse în mod controlat, sau reutilizate (în acest fel contaminându-se apa potabilă).

Fenomenul rezistenţei la antibiotice evoluează periculos, dar nu au devenit imune la măsuri de curăţenie și la spălatul pe mâini, iar în acest context măsurile preventive rămân de mare actualitate.

În Centrul Medical Dorobanți Constanța suntem adepții concepțiilor de mai sus. Acestea sunt motivele pentru care tratamentul antibiotic se face cu multă parcimonie, în cazuri justificate clinic și paraclinic, urmărindu-se pacientul până la completa vindecare.

Ne puteți găsi în cartierul Medeea, pe Str. Ion Ionescu de la Brad nr. 4 și la telefon 0241-484.552