Scheme cognitive dezadaptative

©

Autor:

Scheme cognitive dezadaptative
Advertorial oferit de Oana Purdel

De multe ori simtim nevoia sa dam un sens evenimentelor din viata noastra. Cautam explicatii, motive si vinovati. Analizam, grupam, extagem, cu gandul ca o sa obtinem un rezultat. Dar nu reusim, ceva nu ne ajuta.

Am ales aceasta exprimare mai putin academica pentru a scoate in evidenta faptul ca fara anumite informatii nu avem cum sa identificam disfunctionalitatile care pot intervenii la un moment dat in viata noastra. Tocmai din acest motiv va invit sa faceti cunostinta cu modul dumneavoastra de functionare.

Vom vorbi despre felul cum reactionam, modalitatea de functionare individuala, modalitate care ne-a fost predata inca din copilarie. In functie de mediul in care am crescut: securizant sau nu,afectiv sau nu,prielnic sau nu, noi tot crestem. Crestem si luam cu noi credinte, valori, informatii, emotii, cele care ne-au fost servite drept exemple familiare si familiale totodata.

Ca adult dezvoltam anumite scheme cognitive adaptative sau dezadaptative. Cele dezadaptative, dupa unii autori se mai numesc si „capcane mentale”. Aceste scheme apar ca rezultat al unor nevoi emotionale de baza care nu au fost satisfacute in copilarie.

Uneori nu intelegem de ce reactionam intr-un anumit mod la un anumit eveniment din viata noastra. Reactia este data tocmai de aceste scheme cognitive (capcane mentale) pe care le dobandim in prima perioada de viata, in functie de mediu, ereditate, temperament.

Stim ca ereditatea vine la pachet cu anumite gene pe care le pastram din generatie in generatie. Una din Legile lui Mendel spune ca genele recesive se manifesta la a doua generatie.

Mediu si educatia au un aport substantial in dezvoltatea personalitatii umane. Doar temperamentul este innascut si relativ nemodificabil prin intermediul terapiei. El reprezinta constitutia noastra emotionala, felul in care suntem construiti, de la bun inceput, sa reactionam la anumite evenimente.

Posibile dimeniuni ale temperamentului:

  • Timid-Sociabil
  • Pasiv-Agresiv
  • Labil-Nonreactiv
  • Anxios-Calm
  • Iritabil-Vesel
  • Distimic-Optimist
  • Obsesiv-Distractibil

Cele cinci nevoi emotionale de baza al fiintelor umane:

  • 1. Atasament securizant fata de ceilalti
  • 2. Autonomie competenta si un sentiment al identitatii.
  • 3. Libertate de a exprima nevoi si emotii intemeiate.
  • 4. Spontaneitate si joaca
  • 5. Limite realiste si autocontrol

Aceste nevoi sunt universale, fiecare dintre noi le are. Un individ este sanatos dpdv psihologic daca i-au fost indeplinite in mod adaptativ aceste nevoi emotionale de baza.

In terapia centrata pe scheme cognitive se vorbeste de cinci domenii ale acestor scheme:

1. Separare si respingere

  • a. Abandon/Instabilitate
  • b. Neincredere/Abuz
  • c. Deprivare emotionala
  • d. Deficienta/Rusine
  • e. Izolare sociala/Instrainare

2. Autonomie si performanta deficitara

  • a. Dependenta/Incompetenta
  • b. Vulnerabilitate la vatamare sau la boala
  • c. Interdependenta/Sine infantil
  • d. Esec

3. Limite deficitare

  • a. Sentiment de indreptatire/Grandomanie
  • b. Autocontrol redus/Autodisciplina redusa

4. Orientare catre celalalt

  • a. Subjugare
  • b. Autosacrificiu
  • c. Nevoia de aprobare/Nevoia de recunoastere

5. Hipervigilenta si inhibitie

  • a. Negativitate/Pesimism
  • c. Standarde nerealiste/Hipercriticism
  • d. Pedepsire

Separare/respingere

Abandon/instabilitate

Persoanele care au aceasta schema cognitiva au senzatia ca persoane reprezentative din viata lor vor continua sa fie alaturi de ei intrucat sunt predictibile emotional, vor muri sau ii vor parasi pentru cineva mai bun.

Ca adulti se agata de cei apropiati prea mult sau dinpotriva au tendinta de a evita complet legaturile apropiate.

Neincredere/Abuz

Aceasta schema da convingerea persoanelor, ca daca ar putea,alti oameni i-ar folosi intr-un mod egoist. Sunt siguri ca vor fi abuzati, raniti, umiliti, mintiti, inselati, manipulati. Ca adulti isi vor creea un zid de protectie pentru a nu putea fi atinsi emotional.

Deprivare emotionala

Este reprezentata de anticiparea faptului ca dorinta persoanei pentru o conexiune emotionala nu va fi indeplinita in mod adecvat de catre ceilalti. Ca adulti se simt furiosi, singuri si raniti. Insa prin furie chiar ii alunga pe ceilalti de langa ei.

Deficienta/Rusine

Sentimentul persoanei ca este plin de defecte, rau, inferior sau fara valuare si ca nimeni nu l-ar iubi daca ar fi expus.In copilarie acesta a fost criticat. Ca adult ii e teama de dragoste, se asteapta sa fie respins.

Izolare sociala/Instrainare

Poate fi descrisa prin senzatia de a fi diferit sau neadecvat lumii sociale din afara familiei. Aceste persoane nu simt ca ar apartine vreunui grup sau vreunei comunitati. Ca adulti vor fi izolati social,anxiosi la cursuri, intruniri sau petreceri.

Autonomie si performante deficitare

Dependenta/incompetenta

Se simt incapabili sa faca fata responsabilitatilor zilnice fara ajutor substantial din partea celorlalti. In copilarie au fost ori supraprotejati sau nu i-au ingrijit aproape deloc. Ca adult este guvernat de pasivitate si

Vulnerabilitate la vatamare sau la boala

Frica exagerata ca in orice moment se va dezlantui o catrastrofa si ca persoana nu va putea sa ii faca fata. Fricile sunt orientate catre urmatoarele tipuri de catastrofe: medicale, emotionale si externe.

Adult fiind, va evita sa mearga in locuri care nu par complet sigure.

Interdependenta/Sine infantil

Aceste persoane sunt implicate exagerat in relatia cu unul dintre parinti, in detrimentul individualizarii depline si a dezvoltarii sociale. Schema cognitiva ar putea sa cuprinda sentimentul de a fi contopit cu celalalt si de a nu avea un simt clar al propriei identitati si directii.

Adultul, ii spune mamei totul, sau traieste prin partener. Iar ca supracompensare incearca a devina opusul persoanelor semnificative, in toate aspectele.

Esec

Aceasta schema apare sub forma unei convingeri ca persoana va esua inevitabil in anumite domenii de realizare personala, ca este stupida, netalentata si ca nu este inteligenta.
In copilarie i se spunea ca nu e bun de nimic, esti lenes. Ca adult mentine starea de esec sau devine orientat spre performanta impulsionandu-se fara incetare.

Limite deficitare

Sentiment de indreptatire/Grandomanie

Se fundamenteaza pe asumptia ca persoana este superioara celorlalti. Prin urmare este indreptatita sa beneficieze de drepturi si privilegii speciale. Persoana care are aceata schema cognitiva nu se simt constransi de legile reciprocitatii care normeaza interactiunea sociala normala.In copilarie aceste persoane nu au fot nevoite sa urmeze reguli,parintii au fost permivi si indulgenti. Ca adulti, le lipseste capacitatea de a-si infrana impulsurile, ei sunt exigenti dominanti si lipsiti de empatie.

Autocontrol redus/Autodisciplina redusa

Fie nu pot, fie nu vor sa exercite suficient de mult autocontrol pentru a-si atinge scopurile. Ca adulti vor fi exagerat de preocupati sa evite disconfortul. Vor evita majoritatea situatiilor care implica responabilitate sau conflict.
 

Orientatea catre celalalt

Subjugare

Preocuparti sa indeplineaca nevoile celorlalti, uita sau amana nevoile propii. Cedeaza controlul in favoarea altora, cu scopul de a evita furia represaliile sau abandonul. In copilarie nu le-a fost permis sa isi urmeze inclinatiile firesti. Ca adulti aceste peroane vor fi dirijate mai mult extern decat intern si se vor conforma dorintelor celorlalti. Ca supracompensare se razvratesc impotriva autoritatilor.

Autosacrificiu

Reprezinta indeplinirea in mod voluntar a nevoilor celorlalti, in detrimentul propriei gratificari. Fac aceste alegeri pentru a-i scuti pe altii de suferinta, pentru a evita vinovatia,pentru a-si creste stima de sine. Ca adult  pastreaza o legatura afectiva cu o persoana pe care o percepe ca avand nevoie excesiva de afectiune si atentie.

Nevoia de aprobare/Nevoia de cunoastere

Aceste persoane pretuiesc obtinerea aprobarii sau a recunoasterii din partea celorlalti decat dezvoltarea unui sine solid si autentic. Actioneaza in asa fel incat sa ii impresioneze pe altii. Schema cognitiva implica o preocupare excesiva referitoare la statutul social, aspectul fizic, bani sau succes.

Hipervigilenta si inhibitie

Negativitate/Pesimism

Acest domeniu se raporteaza la suprimarea sentimentelor si impulsurilor spontane. Adesea persoanele se straduiesc sa respecte reguli rigide interiorizate, referitoare la propia performanta in detrimentul fericirii si al exprimarii de sine. De regula acestia provin dintr-o copilarie cenusie, aspra si tinuta in frau.

La maturitate apare ca o centrare generala si permanenta asupra aspectelor negative ale vietii concomitent cu minimalizarea aspectelor pozitive. Au o teama permanenta de a nu face greseli care i-ar putea duce la ruina financiara, pierdere sau umilire. Uneori neaga situatiile reale neplacute.

Inhibitie emotionala

Reprezinta reprimarea actiunilor, a comunicarii, a sentimentelor spontane pentru a nu fi criticati. Persoanele mature pot parea aplatizati emotional, inexpresivi, reci sau retrasi.

Standarde nerealiste/Hipercriticism

Se refera la faptul ca persoana are senzatia ca trebuie sa se straduiasca din rasputeri pentru a atinge niste standarde interiorizate foarte inalte pentu a evita dezaprobarea sau rusinea. Adultul este perfectionist, are reguli rigide de tipul „cum trebuie” si este preocupat de timp si de eficienta.

Pedepsire

Apare sub forma unei convingeri ca oamenii ar trebui sa fie aspru pedepiti atunci cand gresesc.Implica tendinta de a resimti furie si intoleranta fata de oamenii care nu ating anumite standarde.La maturitate acestor oameni le e greu sa ierte greseli pentru ca refuze sa ia in consideratie circumstantele atenuante si sa accepte imperfectiunea umana.
    
Am dat curs parcurgerii posibilelor scheme cognitive dezadaptative si cred ca ati reusit cumva sa indentificati pe alocuri anumite tipare de gandire, emotii si comportament, spunand: „si mie mi se intampla asta” sau „si eu fac asta”, „si eu gandesc asa”. De obicei aceste scheme au forta necesara sa saboteze terapia conitiv-coportamentala traditionala

Tratament

Etapa de evaluare si educare

Ok. Si atunci ce e de facut. Cred ca cel mai simplu lucru pe care il avem de facut este intai sa identificam aceste cheme cognitive dezadaptative. In aceasta etapa terapeutul ajuta persoanele sa inteleaga originile din copilarie si din adolescenta a acestora. Ei vor invata sa recunoasca stilurile dezadaptative de coping (capitulare, evitare si supracompensare) si sa constientizeze modul in care reactiile lor de coping le intareste stilul dezadaptativ.

Evaluarea este multifatetata, continand un interviu de evaluare a istoricului de viata, administrarea unei serii de chestionare pentru scheme cognitive, sarcini de automonitorizare si exercitii de imagerie dirijata care declanseaza scheme cognitive la nivel emotional si ajuta persoana sa lege afectiv problemele din prezent cu experientele corespunzatoare din copilarie.

Etapa de schimbare

Pe parcursul acestei etape de schimbare, terapeutul va imbina strategii cognitive, experentiale, comportamentale si interpersonale intr-un mod flexibil, in functie de nevoile persoanei, saptamana de saptamana.

Tehnici

Este primordial sa constientizam exitenta unei scheme cognitive dezadaptative pentru a putea lucra pe ea. Simplu fapt ca o recunoastem face din noi niste potentiali invingatori. In majoritatea cazurilor, dovezile indica faptul ca schema cognitiva este falsa.Una dintre tehnicile poate fi dezvoltare unor abilitati de rezitenta inpotriva schemei.

Persoana lupta cu schema si la nivel emotional. Aici se pot folosi tehnici experentiale de imagerie dirijata sau dialogurile dintre cele doua parti cea sanatoasa adaptativa si cea dezadaptativa.

Etapa de modificare a comportamentului

Oricat de mult se lucreaza in cabinet si oricat de multe lucruri am invatat aceste invataturi trebuie sa treaca dincolo de mediul securizant al cabinetului. Va trebui sa luam cu noi tot ce stim si sa aplicam in viata de zi cu zi.

Acest lucru se poate realiza prin sarcini compotramentale. Persoana ajunge sa cum alegerea anumitor parteneri sau cum anumite decizii de viata ii perpetueaza schema cognitiva si incepe astfel sa faca alegeri mai bune, care vor modifica tiparele de viata prin care se autosaboteaza.

Sfatul meu

Nu ramaneti singuri intr-o astfel de lupta. De la faptul ca nu stiti cu ce va confruntati pana la faptul ca nu mai puteti functiona la parametri optimi este o lupta inegala din care sigur veti iesi invinsi. Aveti nevoie de suport, sprijin emotional, empatie pe care doar un profesionist vi le poate oferi.

Data actualizare: 02-08-2019 | creare: 02-08-2019 | Vizite: 217
Bibliografie
Jeffrey E. Young/ Janet S.Klosko/Marjorie E. Weishaar(2015)Terapia Centrata Pe Scheme Cognitive
Jeffrey E.Yuong/Janet S. Klosko(2017)
Cum sa-ti reinventezi viata
Iolanda Mitrofan(2018)
Psihoterapie
Michael A.Tompkins(2010)
Pihoterapeutii Dau Teme Pentru Acasa
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.