Regurgitație acidă

Simptom Acut sau cronic Aparat digestiv

În ce afecțiuni apare regurgitație acidă

Frecvența arată cât de des apare acest simptom la pacienții cu afecțiunea respectivă. Valoarea diagnostică arată cât de mult orientează el spre acel diagnostic — un simptom frecvent poate fi în același timp nespecific, iar unul rar poate fi decisiv. Lista e ordonată punând întâi cauzele periculoase și pe cele către care simptomul orientează cel mai puternic.

Afecțiune	Frecvență în boală	Valoare diagnostică	Observații
Refluxul gastroesofagian ICD-10: K21.9	Cardinal	Specificitate înaltă	Al doilea simptom cardinal: percepția conținutului gastric acid/amar urcat în faringe sau gură, fără efort de vărsătură. Mai frecventă noaptea și la aplecare.
Refluxul gastroesofagian la copil ICD-10: K21.9	Frecvent	Specificitate înaltă	Regurgitație acidă și pirozis la copilul mare/adolescent — apropie tabloul de cel al adultului.
Hernia hiatală ICD-10: K44.9	Cardinal	Specificitate moderată	Reflux al conținutului acid în faringe; frecvent asociat herniei de tip I.
Cancerul esofagian ICD-10: C15.9	Comun	Specificitate moderată	Conținut alimentar nedigerat sau mucus prin obstrucție mecanică
Duodenita ICD-10: K29.8	Comun · 30%	Specificitate moderată	Frecvent asociată duodenitei cu componenta de reflux; poate preceda diagnosticul de reflux gastroesofagian
Globusul faringian (senzația de nod în gât) ICD-10: F45.8	Comun	Nespecific	Asociat contextului de reflux gastroesofagian/laringofaringian.
Laringita de reflux ICD-10: J38.7	Ocazional	Nespecific	Prezentă la 30-50% din pacienții cu LPR; absența ei nu exclude diagnosticul.

Această listă nu este un diagnostic. Același simptom apare în afecțiuni foarte diferite, iar ponderea reală depinde de vârstă, sex, antecedente și de celelalte simptome asociate. Interpretarea îi revine medicului.

Fișa clinică detaliată pentru Regurgitație acidă este în curs de redactare. Până atunci, lista de mai sus arată afecțiunile în care acest simptom apare și cât de mult orientează el spre fiecare.