Sindromul de fosa cerebrala posterioara

Tumorile care se dezvolta la acest nivel, in zona cerebelului, determina grave perturbari in curgerea normala a lichidului cefalorahidian. Din aceasta cauza, simptomatologia clinica este dominata de sindromul de hipertensiune intracraniana. In plus, la acest nivel se afla structuri nervoase de importanta vitala, centrii nervosi ai respiratiei, centrii cardio-circulatori si multe alte functii vegetative sunt controlate de la acest nivel. Datorita hipertensiunii intracraniene care se dezvolta rapid amigdalele cerebeloase pot hernia prin gaura occipitala, acest lucru fiind fatal pentru pacient. Cresterea presiunii intracraniene peste o anumita valoare si care dureaza mai multe zile duce la atrofia nervului optic si la congestia papilei optice. Rapiditatea cu care se dezvolta hipertensiunea intracraniana rezida din faptul ca fosa cerebrala posterioara este un loc mic, stramt si are imediat in vecinatate gaura occipitala prin care se dreneaza lichidul cefalorahidian. La cei mai multi pacienti tabloul clinic debuteaza cu cefalee, care creste treptat in intensitate, sediul durerii fiind supraorbitar si occipital. Intensitatea durerii pe parcursul bolii creste pana atinge un platou. La unii pacienti platoul poate fi intrerupt de pusee de acutizare a cefaleei.

Simptomatologia se insoteste si de varsaturi matinale, in jet, de tip central, care nu sunt precedate de greata. Varsaturile amelioreaza pentru scurt timp cefaleea si nu mai reapar pe parcursul zilei. Daca varsaturile se insotesc si de colici abdominale, atunci cauza cea mai probabila este iritarea nervului vag de catre o formatiune tumorala situata la nivelul ventricolului IV.
Accesul bulbar, cand apare, evolueaza cu tulburari ale ritmului respirator, tahicardie, puls neregulat, vasoconstrictie care alterneaza cu vasodilatatie. Accesul bulbar se intalneste mai ales in caz de tumori cu sediul la nivelul ventricolului IV. In crizele vegetative bulbare, riscul de deces al pacientului este foarte mare, deoarece tumora compreseaza trunchiul cerebral.

Tabloul clinic al tumorii de fosa posterioara mai este completat si de crizele tonice de opistotonus (pacientul sta in pat si devine rigid, toate membrele fiind blocate in extensie), trismus si incontinenta sfincteriana. Trismusul se manifesta prin contractia spastica a muschilor masticatori, cu imposibilitatea de am ai deschide gura. In timpul crizelor tonice se pot intalni si fenomene de bradicardie, puls oscilant, respiratie de tip Chayne-Stockes sau episoade de cianoza periorala.