Ketamina subcutanată în depresia rezistentă: cost-eficiență dependentă de comparator

RCT Nivel 1 — RCT
©

Autor: 23 vizite

Titlu originalEconomic evaluation of subcutaneous ketamine injections for treatment resistant depression: A randomised, double-blind, active-controlled trial - The KADS study.
JurnalJournal of affective disorders
AutoriChatterton Mary Lou, Perez Johana Kevin, Thai Thao, Faller Jan, Loo Colleen K et al.
Data publicării28 mai 2025
ȚaraAustralia
PMID40441625
DOIhttps://doi.org/10.1016/j.jad.2025.119502
SpecialitateNeuropsihiatrie

Prezentare

Universitatea New South Wales și institute partenere, Australia. Journal of Affective Disorders, mai 2025. O analiză economică desfășurată în paralel cu studiul clinic randomizat KADS demonstrează că ketamina subcutanată pentru depresia rezistentă la tratament poate fi cost-eficientă din perspectiva sistemului de sănătate în primele patru săptămâni, însă rezultatul depinde semnificativ de comparatorul ales și de perspectiva analizei.

Rezumat

  • 174 de participanți cu depresie rezistentă la tratament, monitorizați printr-o analiză cost-utilitate integrată în studiul clinic randomizat KADS.
  • Probabilitate de 89-91% ca ketamina să fie sub pragul de 50.000 de dolari pe an de viață ajustat la calitate (QALY), din perspectiva sectorului de sănătate, în scenariul de bază 1.
  • Raport de șanse (ICER) de 251.250 dolari/QALY în scenariul de bază 2, când costurile brațului de control sunt excluse — ketamina nu mai apare cost-eficientă.

Context și relevanță clinică

Depresia majoră reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial, afectând sute de milioane de persoane. O proporție însemnată dintre pacienți — estimată la aproximativ o treime — nu obține remisiunea după două sau mai multe cure antidepresive administrate corespunzător, situație definită ca depresie rezistentă la tratament. Această formă a bolii se asociază cu suferință prelungită, risc suicidar crescut, spitalizări repetate, pierderea capacității de muncă și costuri considerabile, atât pentru sistemul de sănătate, cât și pentru societate în ansamblu.

Ketamina, un anestezic cu acțiune antagonistă asupra receptorilor NMDA, a demonstrat în ultimii ani un efect antidepresiv rapid și robust la pacienții care nu răspund la terapiile convenționale, deschizând o nouă direcție în psihiatrie. Spre deosebire de antidepresivele clasice, care necesită săptămâni pentru a-și manifesta efectul, ketamina poate ameliora simptomele depresive și ideația suicidară în câteva ore până la câteva zile. Totuși, dincolo de eficacitate, întrebarea esențială pentru sistemele de sănătate este dacă acest beneficiu justifică costurile administrării — inclusiv supravegherea medicală, transportul și monitorizarea — într-un context de resurse limitate. Dovezile privind raportul cost-eficacitate au rămas până acum insuficiente, lacună pe care studiul de față încearcă să o acopere.

Design și metodologie

Cercetarea a constat într-o analiză cost-utilitate desfășurată în paralel cu studiul clinic randomizat KADS, dublu-orb și controlat activ. Cei 174 de participanți au primit fie ketamină, fie midazolam (comparator activ), de două ori pe săptămână timp de 4 săptămâni. Datele privind utilizarea resurselor medicale, transportul, timpul îngrijitorilor și pierderea de productivitate au fost colectate prin chestionare auto-raportate la momentul inițial, la finalul fazei randomizate (săptămâna 4) și la patru săptămâni după aceasta (săptămâna 8). Anii de viață ajustați la calitate (QALY) au fost calculați folosind valorile utilitare AQoL-8D.

Dimensiuni metodologice ale evaluării

  • Două cohorte de dozare — cohorta 1 a primit doze fixe, iar cohorta 2 a primit doze ghidate de răspunsul terapeutic, abordare mai apropiată de practica clinică reală.
  • Două scenarii de bază — scenariul de bază 1 a inclus costurile de tratament ale brațului de control, iar scenariul de bază 2 le-a exclus.
  • Două perspective de cost — perspectiva sectorului de sănătate și perspectiva societală, care integrează și costurile indirecte precum pierderea productivității și timpul îngrijitorilor.

Populația studiată

Lotul a cuprins 174 de pacienți adulți cu diagnostic de depresie rezistentă la tratament, recrutați în cadrul studiului KADS. Această populație reprezintă segmentul cel mai dificil de tratat dintre pacienții cu depresie majoră — persoane care au epuizat deja opțiunile terapeutice standard și pentru care alternativele eficiente sunt limitate. Tocmai la acest grup, povara economică a bolii este maximă, ceea ce face cu atât mai relevantă întrebarea privind cost-eficacitatea unei intervenții noi.

Includerea măsurătorilor de productivitate pierdută, timp al îngrijitorilor și costuri de transport, alături de utilizarea resurselor medicale propriu-zise, permite o imagine completă asupra impactului economic al bolii și al tratamentului, depășind cadrul îngust al cheltuielilor strict spitalicești.

Intervenție și comparator

Pacienții din brațul activ au primit ketamină subcutanată, iar cei din brațul de control au primit midazolam, o benzodiazepină cu durată scurtă de acțiune folosită drept comparator activ pentru a păstra orbirea studiului — midazolamul produce efecte sedative perceptibile, mascând astfel alocarea tratamentului. Alegerea midazolamului ca și comparator activ, mai degrabă decât a unui placebo inert, este o decizie metodologică importantă, dar care, după cum arată rezultatele, influențează profund concluziile economice, întrucât și administrarea comparatorului generează costuri.

Rezultate principale

Eficacitate și utilitate

La finalul fazei randomizate, valorile utilitare în cohorta 2 (dozare ghidată de răspuns) au fost semnificativ mai mari pentru ketamină decât pentru tratamentul de control (0,435 față de 0,352; p < 0,05), confirmând beneficiul clinic al ketaminei asupra calității vieții la pacienții cu depresie rezistentă.

Raportul cost-eficacitate din perspectiva sectorului de sănătate

În scenariul de bază 1, care a inclus costurile de tratament ale brațului de control, raporturile incrementale cost-eficacitate (ICER) au indicat că ketamina a fost dominantă — adică mai puțin costisitoare și mai eficientă în același timp. Probabilitatea ca ketamina să se situeze sub pragul de 50.000 de dolari pe QALY a fost de 89% la finalul fazei randomizate și de 91% pentru întregul interval de 8 săptămâni. Din perspectivă societală, însă, probabilitățile au fost considerabil mai mici (30-32%), reflectând greutatea costurilor indirecte.

Rezultate secundare și limitări

Contrastul cel mai puternic a apărut în scenariul de bază 2, în care costurile tratamentului de control au fost excluse. În acest caz, ketamina nu a mai fost cost-eficientă: raporturile ICER au urcat la 251.250 de dolari pe QALY la finalul fazei randomizate și la 108.500 de dolari pe QALY pe intervalul de 8 săptămâni, cu probabilități minime (0-5%) de a coborî sub pragul de 50.000 de dolari. Această divergență dramatică între cele două scenarii ilustrează cât de sensibil este rezultatul unei evaluări economice la alegerea comparatorului și la modul de contabilizare a costurilor acestuia.

Principalele limitări țin de orizontul scurt de urmărire (8 săptămâni), care nu surprinde efectele pe termen lung asupra recăderilor și a costurilor ulterioare, și de incertitudinea generată de modul de tratare a costurilor brațului de control. Datele de utilizare a resurselor au fost auto-raportate, ceea ce introduce un potențial de eroare de măsurare. Generalizarea rezultatelor depinde, de asemenea, de structura de costuri și de pragurile de plată specifice sistemului australian.

Concluzii și implicații practice

Faza inițială de patru săptămâni de tratament cu ketamină a apărut cost-eficientă din perspectiva sectorului de sănătate atunci când au fost incluse costurile brațului de control, însă rezultatele din perspectivă societală au fost mai puțin favorabile. Excluderea costurilor tratamentului de control a evidențiat o incertitudine substanțială, subliniind importanța crucială a selectării unui comparator adecvat într-o evaluare economică. Pentru factorii de decizie, mesajul practic este că decizia de rambursare a ketaminei pentru depresia rezistentă trebuie să țină cont explicit de cadrul de comparație și de perspectiva adoptată, întrucât aceleași date clinice pot conduce la concluzii economice opuse în funcție de aceste alegeri metodologice.

Detalii studiu

Participanți
174
Durată
8 săptămâni
Intervenție
Ketamină subcutanată comparativ cu midazolam (comparator activ), de două ori pe săptămână
Populație
Pacienți adulți cu depresie rezistentă la tratament
Endpoint primar
Raportul cost-eficacitate (ICER) și anii de viață ajustați la calitate (QALY)
Efect principal
Ketamina dominantă din perspectiva sectorului de sănătate în scenariul cu costuri de control (probabilitate 89-91% sub 50.000 dolari/QALY), dar necost-eficientă fără acestea

Abstract (original)

Ketamine is effective for treatment resistant depression (TRD); but cost-effectiveness evidence remains limited. To evaluate the cost-effectiveness of subcutaneous ketamine for TRD from health sector and societal perspectives. A cost-utility analysis alongside the KADS randomised controlled trial (RCT) involved 174 participants receiving ketamine or midazolam (active control) twice weekly for 4 weeks. Healthcare resource use, transportation, carer time and lost productivity data were collected via self-reported questionnaire at baseline, end of RCT (week 4) and RCT 4-week follow-up (week 8). Quality-adjusted life years (QALYs) were calculated using AQoL-8D utility values. Initial dosing was fixed (cohort 1) and changed to response-guided dosing (cohort 2). Base-case 1 included control arm treatment costs; base-case 2 excluded these costs. At end of RCT, cohort 2 utility values were significantly higher for ketamine than the control treatment (0.435 vs. 0.352; p < 0.05). Health sector incremental cost-effectiveness ratios (ICERs) in base-case 1 indicated ketamine was dominant (less costly, more effective) with probabilities of falling below $50,000/QALY of 89 % (end of RCT) and 91 % (total across 8-weeks). Societal perspective probabilities were lower (30-32 %). In base-case 2, ketamine was not cost-effective (ICERs: $251,250/QALY at end of RCT; $108,500/QALY across 8-weeks), with minimal probabilities (0-5 %) of falling below $50,000/QALY. The initial four-week ketamine treatment phase appeared cost-effective from a health sector perspective when including control arm costs, although societal perspective results were less favourable. Excluding control treatment costs highlighted substantial uncertainty, emphasising the importance of selecting an appropriate comparator for an economic evaluation.

Concluzii

Faza inițială de patru săptămâni de tratament cu ketamină a apărut cost-eficientă din perspectiva sectorului de sănătate atunci când au fost incluse costurile brațului de control, deși rezultatele din perspectivă societală au fost mai puțin favorabile. Excluderea costurilor tratamentului de control a evidențiat o incertitudine substanțială, subliniind importanța selectării unui comparator adecvat pentru o evaluare economică.

Limitări

Orizont scurt de urmărire (8 săptămâni), date auto-raportate, sensibilitate la modul de contabilizare a costurilor brațului de control

Recomandări clinice

Deciziile de rambursare a ketaminei trebuie să țină cont explicit de comparatorul ales și de perspectiva economică adoptată

Cuvinte cheie

Referințe

[1] Chatterton ML, Perez JK, Thai T, et al. Economic evaluation of subcutaneous ketamine injections for treatment resistant depression: A randomised, double-blind, active-controlled trial - The KADS study. Journal of Affective Disorders, 2025; https://doi.org/10.1016/j.jad.2025.119502
Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.