Studii medicale: ketamina

Studiul demonstrează că S-ketamina orală are o biodisponibilitate redusă (9-12%) și un profil metabolic distinct față de varianta IV, cu efecte SNC atenuate, necesitând studii clinice suplimentare.

Revistă sistematică a 5 studii clinice privind ketamina în TOC: reducere rapidă a simptomelor cu 50–60% și tolerabilitate bună, necesitând însă protocoale standardizate și studii pe termen lung.

Revizuire sistematică privind ketamina sublinguală prin telehealth: eficacitate raportată de 50-63%, dar cu certitudine GRADE foarte scăzută și risc critic de eroare sistematică.

Revizuirea a 157 de studii arată că visele în anestezie sunt frecvente și predominant plăcute, fiind corelate cu ketamina și propofolul, fără a indica o conștiință intraoperatorie.

Modelul Unificat Salvare-Reparare explică acțiunea antisuicidară a ketaminei prin două faze: salvare acută (glutamat/habenulă) și reparare structurală (adenozină/sinaptogeneză).

Revizie sistematică pe 1.038 pacienți confirmă siguranța pe termen scurt a ketaminei orale, cu efecte adverse ușoare și tranzitorii, dar subliniază incertitudinea privind utilizarea pe termen lung.

Meta-analiza arată că sedarea cu ketamină în ATI reduce semnificativ durata internării și incidența delirului la pacienții ventilați mecanic, fără a influența durata ventilației mecanice.

Studiul demonstrează că ketamina subanestezică reduce lungimea de cale a conectivității cerebrale și îmbunătățește integrarea rețelelor neuronale la pacienții cu depresie rezistentă la tratament.

Studiu randomizat care demonstrează că buprenorfina în doze mici poate susține și prelungi efectele antisuicidare ale ketaminei la pacienții cu depresie majoră.

Meta-analiza demonstrează că ketamina IV reduce rapid ideația suicidară și simptomele depresive în episodul depresiv major, oferind o opțiune de urgență cu efect în câteva ore.

Revizuirea a 26 de studii confirmă că ketamina și esketamina îmbunătățesc rapid calitatea somnului în depresia majoră și bipolară, oferind un potențial biomarker pentru răspunsul antidepresiv.

Ketamina intravenoasă reduce rapid riscul suicidar în depresia rezistentă, indiferent de gradul de rezistență la tratament, deși efectul antidepresiv general scade în cazurile severe.

Două studii pre-clinice identifică mecanismele moleculare ale ketaminei (calea GPCR opioide și interacțiunea TrkB-mGluR5), propunând noi strategii terapeutice pentru depresia rezistentă.

Studiu clinic randomizat pe 2.365 pacienți critici: ketamina și etomidatul au mortalitate similară la 28 zile, dar ketamina crește riscul de colaps cardiovascular în timpul intubării.

Sinteza a 13 studii arată că ketamina modulează circuitele recompensei (striat ventral, rețele cingulato-prefrontale) la pacienții cu depresie, corelând cu ameliorarea simptomelor hedonice.