Tratamentul bolilor infectioase

In unele situatii amenintatoare de viata (meningita, malaria), clinicianul va institui un tratament empiric, inainte de obtinerea rezultatelor de laborator privind agentul etiologic implicat in infectie. Alegerea tratamentului empiric, se bazeaza pe experienta clinica si pe informatia statistica referitoare la  posibilii microbi implicati intr-o  infectie. Acolo unde riscurile unui tratament cu antibiotice sunt ridicate, medicul va astepta obtinerea rezultatelor de laborator.

Antibioterapia are efecte benefice in combaterea bolilor infectioase, insa ca orice medicatie, poate genera si efecte secundare. De exemplu: aminoglicozidele (gentamicina)  induc  ototoxicitate (provoaca surditate) iar tuberculostaticele izoniazida si rifampicina sunt hepatotoxice (induc hepatita medicamentoasa).

Foarte mare atentie o vom acorda reactiilor de alergie la antibiotice. Multi pacienti sunt alergici la penicilina, administrarea acestui medicanent putand provoca soc anafilactic (o reactie exagerata din partea organismului) si moarte.

Tratamentul cu antibiotice trebuie sa actioneze cat mai tintit asupra agentului patogen (acesta este si rolul realizarii culturilor), reducand la minim efectul asupra altor structuri sau asupra florei microbiene indigene. Utilizarea antibioticelor cu spectru larg, va conduce la perturbarea microbiotei autohtone, urmata de posibilitatea instalarii unor infectii cu oportunisti.
Orice colectie purulenta (abces) va fi drenata  prin incizie chirurgicala, iar dispozitivele intravenoase vor fi indepartate cat mai rapid posibil, pentru a preveni aparitia infectiilor de cateter.

Perspectiva

Lumea microorganismelor este in continua transformare. Desi odata cu descoperirea primelor antibiotice s-a crezut ca omul a invins in batalia crunta cu infectia, astazi ne confrunta cu alte proble aparute in ultimele decenii. Abuzul de medicamente administrate fara indicatia medicului, a condus la aparitia rezistentei la antibiotice. Mai mult, urmand o lege fireasca a naturii, fara voia noastra, am selectat din randul patogenilor, prin antibioterapie, cele mai puternice tulpini.

Iata cum, pe masura ce stiintele medicale devin tot mai avansate in intelegerea biologiei si geneticii microorganismelor, oamenii se confrunta cu noi provocari. Suntem terifiati un fata unor boli precum SIDA, Ebola sau hepatita C, si in acelasi timp suntem amenintati cu reaparitia unor boli precum tuberculoza, holera sau ciuma. Prin incredibila lor adaptabilitate si diversitate, microbii care ne inconjoara tind sa afecteze din ce in ce mai multe persoane,  producand  boli invalidante sau mortale. In ciuda faptului ca cercetarea medicala va dezvolta noi metode de combate a infectiilor, microbii patogeni isi vor elabora si ei, noi mecanisme de protectie, oferindu-ne in continuare o imensa provocare.