Troponina - ce este și când crește

Troponinele sunt proteine reglatoare cardiace cu cea mai mare specificitate pentru identificarea infarctului miocardic, dar pot fi crescute și în caz de ischemie fără infarct. Prezența unor niveluri crescute (valoarea lor propriu-zisă variază în funcție de testul utilizat) sunt considerate diagnostice.

Troponinele sunt uneori determinate împreună cu alți biomarkeri cardiaci, cum ar fi CK-MB (izoenzima MB a creatinkinazei) sau mioglobină.

Mioglobina nu este specifică pentru infarctul miocardic, dar creşte mai precoce decât ceilalţi markeri şi poate fi un semn precoce de avertizare, utilizată astfel pentru triajul pacienţilor fără modificări EKG diagnostice.

Cu toate acestea, troponina este testul preferat pentru o suspiciune de atac de cord, deoarece este mai specific pentru leziuni cardiace decât alte teste (care pot fi crescute în sânge și să traducă leziuni musculare scheletice) și rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp. (1-8)

Ce sunt troponinele?

În cursul necrozei miocardice, se rup membranele miocitelor și din zona afectată de infarct se eliberează macromolecule specifice care pot fi detectate în sânge la un anumit interval de timp de la debutul necrozei, aceștia fiind markerii de necroză miocardică- troponinele T și I, cu specificitate și sensibilitate înalte. (8)

Simptome sugestive pentru un infarct miocardic:

• durere toracică anterioară cu durată mai mare de 30 de minute, fără răspuns la nitroglicerină;
• palpitaţii;
• transpiraţii;
• confuzie;
• oboseală;
• greaţă;
• vărsături. (4, 8)

Aceste simptome impun efectuarea unei electrocardiograme şi a markerilor de necroză miocardică.

Măsurarea nivelului seric al troponinelor trebuie efectuată la prezentarea pacientului cu suspiciune de infarct miocardic și se repetă la 3-6 ore și la 12 ore de la determinarea inițială. (8)

Când cresc troponinele?

Valorile troponinelor variază de la un laborator la altul, însă niveluri de 0,1 μg/l pentru troponina T și 0,1-2 μg/l pentru troponina I sugerează leziune miocardică.

În cazul unui infarct miocardic, concentrațiile troponinelor pot crește în 2-3 ore și pot rămâne ridicate timp de 10 până la 14 zile. (6)

Nivelurile crescute de troponină pot fi, de asemenea, datorate:

• tahiaritmii, bradiaritmii;
• hipertensiune pulmonară;
• embolie pulmonară;
• insuficiență cardiacă congestivă;
• criză hipertensivă;
• spasm coronarian;
• miocardită;
• accident vascular cerebral;
• disecția de aortă;
• exercițiu prelungit (de exemplu, din cauza maratoanelor sau triatlonilor);
• traumatisme (ex: accident de mașină);
• cardiomiopatie;
• insuficiență renală acută sau cronică.

Creșterea nivelului de troponină poate rezulta, de asemenea, din anumite proceduri medicale, cum ar fi:

• angioplastie coronariană / stent;
• defibrilarea cardiacă sau cardioversia electrică;
• operație pe cord deschis;
• ablația cu radiofrecvență. (2, 3, 4, 7, 8)

Concluzii

Concentrațiile serice crescute de troponine cardiace sugerează leziuni miocardice; cu toate acestea, acest lucru nu echivalează neapărat cu infarctul miocardic. Rămâne în sarcina clinicianului să distingă dacă o concentrație crescută de troponină cardiacă este rezultatul rupturii / ocluziei plăcii coronariene sau dacă are o altă cauză. Diagnosticul specific al cauzei leziunii miocardice poate fi făcut numai după evaluarea clinică detaliată, care ar trebui să includă un istoric clinic și înregistrări seriate ECG. O singură troponină cardiacă crescută nu va conduce niciodată la un diagnostic clinic, deși nu se poate evita faptul că determinările troponinelor cardiace au fost un pas înainte inestimabil în identificarea pacienților cu risc mare cu sindroame coronariene acute. (1, 2, 8)