Virusuri
©
Autor: Dr. Necula Adrian
Structura moleculara a unui virus
In structura lor, virusurile contin fie o molecula de ADN (monocatenar sau dublucatenar), fie o molecula de ARN (monocatenar sau dublucatenar); daca informatia virala este codata de catre o molecula ARN, proteinele virale pot fi sintetizate utilizand in mod direct informatia genetica; in majoritatea cazurilor, genomul viral va fi inconjurat de catre o structura proteica (membrana), denumita „capsida”; capsida este formata din unitati repetitive, denumite „capsomere”, fiecare dintre aceste capsomere fiind formate din una sau mai multe proteine.Pentru a proteja genomul viral, capsomerele se vor asambla in capside ce vor prezenta o simetrie icosaedrica (structura asemanatoare unei sfere) sau elicoidala; pe langa acest tip de invelis structural relativ simplu, exista si virusuri care la exterior, prezinta o anvelopa ce provine din membrana celulei gazda infectata; este vorba despre o membrana total modificata fata de membrana de origine, prin adaugarea de glicoproteine codificate de catre informatia genomului viral.
Virusurile care prezinta la exterior doar o nucleocapsida, sunt mult mai rezistente fata de actiunea anumitor substante cu rol antiseptic; in timp ce virusurile care sunt invelite intr-o anvelopa, derivata din membranele celulelor infectate, pot fi distruse cu mai multa usurinta sub actiunea unor substante cu rol de detergent.
Pentru a exemplifica structura complexa a unui virus, putem descrie herpes virusul uman. La interior, acest virus prezinta un nucleu format dintr-o molecula de ADN, invelita intr-o capsida alcatuita din aproximativ 160 capsomere; la randul sau, capsida este acoperita de catre o anvelopa, ce prezinta pe suprafata sa o serie de structuri glicoproteice.
Virusurile patogene pentru gazda umana au fost clasificate tinandu-se cont de o serie de elemente, precum:
- structura acidului nucleic (ADN, sau ARN),
- dimensiunea si simetria nucleocapsidei,
- structura si prezenta anvelopei.
Virusurile inrudite sunt clasificate in familii, iar familiile sunt inpartite in genuri – un gen, cuprinde o serie de particule virale, asemanatoare din punct de vedere al structurii genetice, si care determina efecte biologice similare. Denumirea fiecarui virus uman este in stransa relatie cu efectele biologice ale acestuia.
Data actualizare: 20-02-2014 | creare: 09-07-2010 | Vizite: 56902
Bibliografie
Harisson, Principiile medicine interne, Vol. I si II, Ed. Teora, 2002 E. Miftode, Boli Infectioase, Ed. Junimea, 2008
V. Rusu, Dictionar Medical, Ed. Medicala, 2001
E. Bottone, Atlas of Clinica Microbilogy of infectious Diseases, Ed. Informa Healthcare, 2006
W.R. Jarvis, Bennett and Brachman’s Hospital Infections, Ed. Lippincott Williams Wilkins, 2008
D. Schlossberg, Clinical Infectious Disease, Ed. Cambridge University Press, 2008
Dessain, Scott K , Human Antibody Therapeutics For Viral Disease, Ed. Springer Verlag, 2008
John G. Bartlett, The Johns Hopkins ABX Guide – Diagnosis and Tratment of Infectious Diseases, Ed. Jones and Bartlett, 2010
John W. Wilson , Mayo Clinic Antimicrobial Therapy – Quick Guide, Ed. Informa Healthcare, 2008
S. L. Gorbach, Infectious Diseases, Ed. Lippincott Williams Wilkins, 2004
Edward K. Wagner, Basic Virology, Ed. Wiley, 2007
Douglas D. Richman, Clinical Virology, Ed. American Society of Microbiology, 2002
Arie J. Zuckerman, Principles and Practice of Clinical Virology, Ed. John Wiley, 2009
Brian Mahy, The Dictionary of Virology, Ed. Academic Press, 2008
L. R. Haaheim, A Practical Guide to Clinical Virology, Ed. John Wiley, 2002
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum