Vreau să fiu fericit!

Vreau să fiu fericit! Acesta este răspunsul deseori primit ca psihoterapeut și consilier de dezvoltare personală la întrebarea „Ce îți dorești?”. Până aici toate bune și frumoase dar când continuăm cu întrebarea „Ce înseamnă fericirea pentru tine?” de puține ori clientul are un răspuns concret. „Păi nu știu….să fiu bine…să mă simt bine….”.

Ceea ce este nevoie să știe un client care se prezintă la cabinet este că trebuie să stabilească împreună cu consilierul/terapeutul, obiective precise și clare ale terapiei. Acestea trebuie să fie cuantificabile și măsurabile în timp pentru a putea obține rezultate reale și pentru a putea măsura succesul procesului terapeutic.

Ce înseamnă concret să fii fericit? Ce te ajută să fii fericit? Ce te împiedică să fii fericit?

Încă din antichitate răspunsurile la aceste întrebări au fost formulate din perspectiva a două abordări filozofice distincte: dintr-o perspectiva hedonistă sau dintr-o perspectiva eudemonică.
Perspectiva hedonistă consideră că fericirea rezultă din resimțirea plăcerii, a emoțiilor pozitive și evitarea durerii.

Perspectiva eudemonică consideră că fericirea rezultă din punerea în valoare a calităților umane și căutarea excelenței. Eudemonia este definită drept un mod de viață orientat spre ceea ce este cu adevărat valoros pentru ființele umane. (1)

O persoană care are un stil de viață eudemonic urmărește preponderent scopuri care au o valoare fundamentală și universală pentru ființa umană, care sunt valoroase prin ele însele: urmărește dezvoltarea personală, are grijă de sănătatea sa, caută să lege și să mențină relații apropiate cu ceilalți, participa la buna funcționare a comunității, etc. (2)

Odată cu lansarea mișcării pozitive în psihologie au apărut tot mai multe abordări care conceptualizează funtionarea optimă a persoanei în contextele în care aceasta există. Fericirea, bunăstarea, sănătatea umană sunt privite că ceva mult mai amplu decât simpla absența a nefericirii, a patologiei sau a bolii.

Fericirea reprezintă o descriere universală a sentimentului de bine iar trăirea unor emoții pozitive este indiciul că toate merg bine. Stările de fericire și bunăstare presupun o legătură între mintea, emoțiile, trupul și sufletul nostru. (3)

Ce înseamnă de fapt toate acestea?

Dacă limităm abordarea fericirii la perspectiva hedonistă (obținerea plăcerii și evitarea durerii) rezultatele vor depinde în mare parte de mediul extern și vor fi limitate în timp. De câte ori nu ați visat la mașina pe care o veți cumpăra …la promovarea la job… la pantofii din ultima colecție…Dar cât timp s-a menținut starea de bine odată ce le-ați obținut? De câte ori nu asteptati weekendul sau vacanța sau Crăciunul să vă simțiți mai bine? Sau câte domnișoare și doamne nu așteaptă să slăbească pentru a-și redobândi stima de sine? Și exemplele pot continua…

Pentru a avea rezultate pe termen lung, independent de mediul extern, perspectiva eudemonică propune dezvoltarea personală cu ajutorul unor metode de abordare a tuturor aspectelor de viață. Psihoterapia dispune de numeroase instrumente pe care oricine poate învăța să le folosească,. Printre acestea putem enumera: cultivarea optimismului, a recunoștinței, accesarea inteligenței emoționale, acceptarea de sine, reziliența, găsirea sensului, descoperirea, activarea și dezvoltarea resurselor psihice, asertivitatea, schimbarea modului de gândire, managementul emoțiilor, etc.