Introducere

Gemoterapia, numita si terapia cu muguri, este o ramura a fitoterapiei, care isi propune sa previna si sa trateze o varietate de probleme de sanatate cu ajutorul remediilor vegetale. Gemoterapia utilizeaza doar tesuturile embrionare ale plantelor, arborilor sau arbustilor - muguri, mladite si radicele.

Aceste tesuturi embrionare, macerate intr-un amestec de apa, alcool si glicerina, servesc la fabricarea de solutii in care sunt concentrate principiile active ale plantelor. Efectele lor benefice variaza in functie de planta din care provin: coacazele pentru energie, bradul impotriva tusei, paducelul pentru inima... De altfel, mai multe produse ale gemoterapiei au in comun proprietati diuretice, de drenaj sau detoxifiere.

Conform adeptilor gemoterapiei, mugurii poseda proprietati terapeutice superioare comparativ cu alte parti ale plantelor mature. De asemenea, mugurii au un continut ridicat de elemente active: hormoni, oligo-elemente, vitamine, minerale, etc.

Mugurii dispun nu numai de o concentrare mai mare de compusi activi, dar si de un spectru de actiune mult mai vast decat oricare dintre partile plantei luate in mod izolat. De exemplu, mugurii de paducel, o planta frecvent utilizata in gemoterapie, poseda atat proprietatile fructului (care actioneaza asupra muschiului cardiac) cat si a florii (care actioneaza asupra ritmului cardiac). Mugurii de tei combina efectele calmante ale florilor dar si proprietatile depurative si diuretice atribuite alburnului - stratul moale si alb care se formeaza in fiecare an intre lemn si scoarta.

In prezent, popularitatea gemoterapiei este in crestere si tot mai multe laboratoare produc extracte de muguri, sub diferite forme.