Xeroderma pigmentosum

Xeroderma pigmentosum este o boală genetică rară ce se caracterizează printr-o sensibilitate accentuată la razele ultraviolete. Transmisă într-o manieră recesivă autosomală, afecțiunea este cauzată de un defect apărut în procesul de reparare a ADN-ului, ceea ce face ca celulele, în special cele cutanate, să devină foarte sensibile la radiațiile solare. Persoanele care suferă de xeroderma pigmentosum prezintă riscuri crescute de a dezvolta cancer de piele.

Conform studiilor, lipsa protecției solare determină apariția cancerului de piele la jumătate dintre persoanele afectate, chiar înainte de împlinirea vârstei de 10 ani. Majoritatea persoanelor cu pigmentosum xeroderma vor dezvolta cancere multiple de piele pe parcursul vieții, zonele cele mai afectate fiind fața, buzele și pleoapele. (1) (2) (3)

Cauze și factori de risc

Xeroderma pigmentosum este cauzată de mutații ale genelor care sunt implicate în repararea structurii ADN-ului deteriorat. În mod normal, deteriorările produse de razele ultraviolete sau de alți factori externi asupra ADN-ului uman sunt reparate de celulele corpului. La persoanele cu xeroderma pigmentosum, daunele nu pot fi reparate în mod normal, deoarece funcționarea celulelor este una defectuoasă. Mutațiile pot fi prezente în opt gene diferite, șapte dintre aceste gene fiind implicate în repararea ADN-ului deteriorat de razele ultraviolete. (1) (4)

Șapte dintre cele opt tipuri de xeroderma pigmentosum sunt clasificate ca fiind condiții autosomice recesive, ceea ce înseamnă că ambii părinți sunt purtători ai genei mutate, însă fără a avea boala. Riscuri crescute de apariție a afecțiunii există pentru persoanele cu unul dintre părinți sau chiar cu ambii părinți purtători ai bolii sau care au mutație pe genă, fără simptome. (1) (4) (5)

Semne și simptome

Pentru persoanele care suferă de xeroderma pigmentosum, expunerea pentru o perioadă de timp scurtă (mai puțin de zece minute) la radiațiile solare, ce pot proveni de la soare, becuri fluorescente, becuri cu halogen sau lămpi cu vapori de mercur, poate avea efecte dăunătoare asupra pielii. Simptomele afectează de obicei pielea și ochii, însă în cazuri mai severe poate fi afectat și sistemul nervos. (3) (5)

Manifestări cutanate:

• vezicule pline cu lichid, apărute din cauza arsurilor solare severe;
• lentigo, descrisă ca o pată de dimensiuni mici, înconjurată de piele cu aspect normal, semn al deteriorării UV, apare adesea la nivelul feței, cât și în alte zone expuse la soare, precum brațe sau buze;
• uscarea tegumentului (xeroză);
• subțierea țesutului cutanat;
• modificarea de pigmentare a pielii;
• dezvoltarea timpurie a petelor pre-canceroase ale pielii. (1) (3) (5)

Manifestări oculare:

• sensibilitate crescută la lumină (fotofobie);
• inflamația corneei, a căptușelii pleoapelor și a scleroticii;
• subțierea sau căderea totală a genelor;
• transformarea anormală a pleoapelor (răsucirea marginii libere a pleoapei spre interior sau exterior) ;
• producție excesivă de lacrimi;
• deficiențe de vedere; (1) (3) (5)

Manifestări neurologice:

• microcefalie dobândită (dimensiuni reduse ale capului);
• reflexe ale tendonului diminuate sau absente;
• control deficitar asupra mișcărilor corporale;
• rigiditate sau slăbiciune musculară;
• întârzieri de dezvoltare neurologică;
• dificultăți de înghițire și de vorbire;
• pierdere auditivă progresivă cauzată de deteriorarea nervilor urechii interne;
• tulburări cognitive progresive. (1) (3) (5)

În plus față de efectele cutanate, oculare și neurologice, persoanele cu xeroderma pigmentosum prezintă riscuri crescute de a dezvolta cancer de piele, neoplasm al cavității orale, glioblastom al creierului, leucemie, dar și cancer tiroidian, pulmonar, pancreatic, renal, testicular sau cancer de sân. Comparativ cu o persoană sănătoasă, pacientul cu xeroderma pigmentosum are un risc de a dobândii cancer de piele non-melanom de 10. 000 mai mare și cancer de piele cu melanom de 2.000 mai mare. (5)

Xeroderma pigmentosum este o afecțiune cu o prevalență scăzută, doar unul dintr-un milion de oameni fiind diagnosticat cu boala. În anumite țări sau regiuni de pe glob, xeroderma pigmentosum afectează un număr mai mare de persoane. În Japonia, prevalența este de aproximativ 45 de ori mai mare, boala afectând o persoană din 22.000. De asemenea, prevalența estimată este crescută și în Africa de Nord, Orientul Mijlociu sau Pakistan, în special în comunitățile cu un grad ridicat de consanguinitate (căsătorii în care partenerii au un ascendent comun). (2) (5)

Diagnostic - clinic și paraclinic

Xeroderma pigmentosum este diagnosticat prin intermediul testelor genetice moleculare și a testelor celulare ce pot identifica defectele de reparare a ADN-ului și hipersensibilitatea la razele ultraviolete. Înainte de faza de diagnostic paraclinic, xeroderma pigmentosum trebuie să fie confirmat în cadrul unui examen clinic. Medicul poate suspecta existența bolii atunci când pacientul prezintă semne de sensibilitate extremă la soare, confirmată de prezența pe piele a arsurilor sau a blisterelor pline cu lichid, apărute în urma expunerii pentru o perioadă scurtă la lumina becurilor fluorescente de interior. (2) (3) (4)

Atunci când se suspectează sau se cunoaște faptul că o persoană suferă de xeroderma pigmentosum, pot fi necesare examinări frecvente ale pielii, ochilor și a funcției nervoase. Furnizorii de servicii medicale recomandă examinarea atentă a pielii de către un cadrul medical la fiecare 3-6 luni, examinări ale ochilor de către oftalmolog, la același interval de timp, dar și evaluări neurologice de rutină, în funcție de recomandările medicului primar. (4)

Diagnosticul diferențial include:

• sindromul Cockayne (tulburare rară caracterizată printr-o dimensiune a capului anormal de mică, un ritm de creștere încet și sensibilitate crescută la lumina soarelui);
• sindromul Rothmund-Thomson (afecțiune rară care afectează multe părți ale corpului, în special pielea și care se caracterizează prin tulburări de vedere, anomalii scheletice sau riscuri crescute de osteosarcom);
• protoporfiria eritropoietică (afecțiune moștenită ce se manifestă în urma primelor expuneri la soare, fiind caracterizată de o fotosensibilitate dureroasă acută cu eritem și edem);
• sindromul cerebrooculofacioskeletal (tulburare degenerativă care implică în principal creierul, ochii și măduva spinării, adesea diagnosticată la naștere, care se manifestă prin diverse dizabilități și deficiențe severe, ce cauzează în majoritatea cazurilor decesul înainte de împlinirea vârstei de 5 ani);
• trichiodistrofia (afecțiune rară cu un tablou clinic extins, ce se poate manifesta inclusiv prin fotosensibilitate extremă, însă fără ca pacienții să prezinte riscuri mai mari de cancer).

Tratament

La momentul actual nu există un remediu împotriva xeroderma pigmentosum, ci doar câteva modalități prin care manifestările severe și efectele secundare pot fi prevenite sau îndepărtate. Leziunile precanceroase apărute pe pielea expusă la soare (keratoza actinică) trebuie urmărite de către medic, controalele periodice fiind esențiale. Atunci când este necesar, se poate recurge la îndepărtarea pe cale chirurgicală a tumorilor canceroase. Afecțiunile secundare, precum cancerul, surditatea, bolile neurologice sau bolile oculare, necesită tratamente specifice. (3) (5)

Metode de prevenție

Imediat după primirea diagnosticului, sunt impuse anumite măsuri de profilaxie, pentru a preveni degradarea continuă a ADN-ului. Evitarea expunerii prelungite la soare a pielii, prin limitarea timpului petrecut la soare sau prin purtarea de îmbrăcăminte și ochelari de protecție, reprezintă principala modalitate prin care poate fi prevenită progresia bolii. Persoanelor care suferă de xeroderma pigmentosum li se recomandă utilizarea cremelor cu protecție solară ridicată înainte de ieșirile în aer liber. Totodată, deoarece soarele nu este singura sursă de ultraviolete dăunătoare, pacienții trebuie să utilizeze contoare de lumină UV, cu ajutorul cărora pot identifica sursele de ultraviolete. (3) (5)

Îngrijirea dermatologică

Examinările dermatologice trebuie efectuate la fiecare 6-12 luni, scopul fiind acela de identificare din timp a unor eventuale leziuni precanceroase. În eventualitatea în care astfel de leziuni vor fi identificate în urma unui control de rutină, medicul poate recomanda îndepărtarea chirurgicală sau prin congelare cu azot lichid a țesutului afectat. În cazuri severe, poate fi necesară re-grefarea unor porțiuni mari de țesut cutanat cu piele care nu a fost afectată de razele ultraviolete. Neoplasmele inoperabile sau de dimensiuni mari necesită utilizarea terapiei cu raze X. Instruirea persoanelor bolnave cu privire la tehnicile de examinare autonomă a pielii ar putea ajuta la detectarea precoce a cancerelor de piele. (3)

Din cauza expunerii reduse la soare, nivelul de vitamina D din organism poate fi semnificativ redus. Tocmai din acest motiv, persoanele cu xeroderma pigmentosum trebuie să își administreze suplimente cu vitamina D, pe baza recomandărilor primite de la medicul curant. (5)

Îngrijirea oftalmologică

Din cauza sensibilității crescute, ochii pot fi afectați cu ușurință de expunerea pe perioade scurte la soare. Vizite regulate la medicul oftalmolog sunt recomandate, în vederea examinării modificărilor funcției oculare, dar și a pleoapelor, partea mobilă care acoperă globul ocular și care este adesea afectată de razele UV la persoanele cu xeroderma pigmentosum. Neoplasmele pleoapelor, conjunctivei sau ale corneei pot fi tratate prin chirurgie, în timp ce leziunile traumatice mecanice ce pot fi cauzate de pleoapele deformate sunt prevenite prin purtarea lentilelor de contact moi. (5)

Îngrijirea neurologică

În cadrul examenelor de diagnosticare a afecțiunii pot fi necesare examinări neurologice de bază, ce includ măsurarea circumferinței frontale occipitale, în vederea depistării microcefaliei, dar și evaluarea reflexelor profunde de tendon. Există multiple anomalii neurologice ce pot fi raportate, însă cea mai frecventă problemă este cea a pierderii progresive a auzului. Aparatele auditive pot fi utilizate pentru a crește capacitatea auditivă, însă odată cu înaintarea în vârstă beneficiile oferite de aceste dispozitive vor fi tot mai reduse. (5)

Prognostic

Deși nu există un tratament împotriva bolii, prin evitarea expunerii la razele ultraviolete, tratarea în fază incipientă a cancerelor de piele și prin vizite regulate la medic poate fi crescută semnificativ speranța de viață. Prognosticul este unul pozitiv pentru persoanele a căror protecție UV este riguroasă și care nu prezintă simptome de degradare neurologică. (2) (5)