Frica, un sentiment ce poate fi ’decuplat’

Neurologii au invatat sa ”decupleze” sentimentul fricii. Ei au descoperit un ferment care activeaza in centrul memoriei din creierul uman si l-au blocat. Iar apoi, cercetatorii au ”chinuit” un pic animale de laborator. ”Grupul de control” se teme de ei pana la aceasta ora, in schimb soarecii cu fermentul deconectat au uitat demult de orice neliniste.

    Un grup de cercetatori americani au reusit sa descopere un inedit ”ferment al fricii”. Blocarea acestuia permite vindecarea pacientilor care sufera de stres post-traumatic /PTSD - Post-Traumatic Stress Disorder/, informeaza BBC. Astfel, cercetatorii au reusit sa demonstreze ca inhibarea fermentului a dus la disparitia sentimentului de frica la soarecii de laborator, informeaza cotidianul rus Gazeta.Ru.
    Potrivit psihologilor, fiecare al treilea om poate prezenta simptome de PTSD dupa ce a suferit un eveniment traumatizant. Daca trauma nu este mare, atunci sentimentul de ingrijorare si alte simptome ale stresului vor trece in decurs de cateva ore sau zile. Insa, daca trauma a fost puternica sau daca evenimentele traumatizante s-au repetat de mai multe ori, reactia anxioasa si dureroasa s-ar putea mentine mult mai mult.
    Deocamdata, potrivit autorilor, medicina nu a elaborat o terapie completa pentru persoanele supuse PTSD, insa in unele cazuri somniferele si antidepresivele pot atenua simptome precum furie, nelinistea exagerata, agresivitatea sau perturbarea memoriei. De altfel, nici acestea nu constituie un panaceu.
    Un grup de cercetatori in frunte cu profesorul Li-Huei Tsai, de la Catedra de stiinte cognitive si studierea creierului uman din cadrul Institutului Tehnologic din Massachusetts, au studiat fenomenul PTSD si au decis sa studieze activitatea fermentului Cdk5  /”cyclin-depednent kinase 5”/ din organismul soarecilor modificati genetic. Ei au ales Cdk5 pentru ca acesta are legatura cu bolile ce provoaca distrugerea neuronilor din creier. Mai ales in hipocamp - sectiune din creierul uman, responsabila de consolidarea memoriei.
    Expertii au impartit soarecii de laborator in doua grupuri: cei la care nivelul acestui ferment s-a dovedit a fi unul majorat si cei la care activitatea fermentului din creier fusese blocata de cercetatori. Pentru ca soarecii sa primeasca amintiri negative, care sa poata influenta formarea PTSD, cercetatorii i-au lovit putin pe reprezentantii primului grup. Soarecii din primul grup nu si-au putut reveni. In pofida faptului ca cercetatorii nu i-au mai lovit, acestia erau foarte speriati si ”apasati”. In schimb, soarecii cu fermentul Cdk5 deconectat au uitat repede de bataie. Ei se comportau ca de obicei si nu manifestau nici un pic de frica.
    In opinia expertilor, dereglarile emotionale, inclusiv stresul post-traumatic si panica, apar in conditiile in care creierul omului continua sa recreeze senzatia de frica si sperietura, legata de evenimentul care a avut deja loc.
    Potrivit ultimelor studii ale Institutului national de sanatate si calitate a ajutorului medical din Marea Britanie /National Institute for Clinical Excellence( NICE)/, 5 din 100 de barbati britanici si 10 din 100 de femei britanice sufera de PTSD toata viata. De aceea, dupa cum a subliniat doctorul Jonathan Bisson, copresedinte al grupului de consultatii NICE, profesor de psihiatrie la Universitatea Cardiff, descoperirea mecanismului formator de PTSD este o reusita foarte mare.
    ”Nu stiu daca blocarea fermentului Cdk5 poate fi folosita pentru vindecarea PTSD, insa rezultatele experimentelor au confirmat inca o data teoria privind dezvoltarea si descoperirea simptomatologiei stresului. De aceea, astfel de cercetari merita sa fie continuate”, concluzioneaza doctorul Bisson.
    Nu este primul an cand cercetatorii incearca sa elaboreze metode de lupta cu PTSD, continua Gazeta.Ru. De exemplu, la sfarsitul lui 2006, un grup de cercetatori de la Universitatea din Texas au prezentat rezultatele unui experiment inedit: ”prelucrarea” soarecilor cu hormonul corticosteron, al carui efect este analog celui provocat de cortizol la oameni. Soarecii erau pusi intr-o cutie de plastic si electrocutati. Dupa cateva zile, soarecii erau obligati sa intre in aceeasi ”incaprere”. O injectie preventiva cu corticosteron ii ”vindecase” pe soarecii din grupul de testare de ”amintirile neplacute”. Acestia s-au comportat si de aceasta data destul de linistit. In schimb, era evident ca soarecii din grupul de control se asteptau sa incaseze din nou socuri electrice si prezentau simptome vizibile de frica.
    La acea data, cercetatorii au explicat ca hormonul accelereaza formarea memoriei de scurta durata. Iar atunci cand noile amintiri concureaza cu cele vechi, efectul negativ al acestora din urma se reduce. Este posibil ca acum, dupa ce au primit rezultatele experimentelor din Massachusetts, cercetatorii sa poata face progrese si mai mari in acest domeniu, conchide pe un ton optimist cotidianul rus.