Afecțiunile gingiei - bolile parodontale

©

Autor:

Afecțiunile gingiei - bolile parodontale
Afecțiunile parodontale reprezintă infectarea țesutului ce sprijină dinții. Gingiile sunt atașate de dinți astfel încât formează un șanț gingival în formă de „V” la baza dintelui. Bolile parodontale atacă exact în acest șant, producând leziuni dintelui și țesutului. Pe măsură ce boala se agravează, șanțul gingival se adâncește.

Bolile parodontale sunt cauzate de placa bacteriană ce se formează în mod constant pe dinți și care dezvoltă doxine ce afectează gingiile. Aceste boli variază de la simpla inflamare a gingiilor, la boli grave, ce afectează țesutul moale și osul ce sprijină dinții. În cel mai rău caz, se ajunge la căderea dinților.

În primul stadiu al afecțiunii, numită gingivită, gingiile se înroșesc, sunt inflamate și sângerează cu ușurință. În acest stadiu boala este reversibilă și poate fi eliminată printr-un periaj corect. În stadiul mai avansat, boala se numește parodontoză sau parodontită, iar gingiile și osul sunt deja grav afectate. Dinții se clatină, cad sau necesită extracție. Cercetarile au evidențiat faptul că, netratate, bolile parodontale afecteaza întreaga sănătate a organismului.
gingivita
gingivita - Cu cât placa bacteriană rămâne mai mult timp pe dinți, cu atât devine mai nocivă. Gingiile se înroșesc, se inflamează și sângerează. Gingivita este o afecțiune ușoară, ce se tratează prin periaj zilnic, utilizarea aței dentare și curațare profesională. Această forma a bolii nu implică pierderea șesutului și a osului ce sprijină dintele.

parodontopatieParodontopatia - Netratată la timp, gingivita avansează la stadiul de parodontopatie (parodontoză). În timp, placa bacteriană se răspândește pe sub gingie, distrugând țesutul moale și osul maxilarului. Gingiile se separă de dinți, formând șanțuri adânci, infectate. Deseori, procesul distructiv are puține simptome. În cele din urmă, dinții încep să se clatine și cad.

Simptomele bolilor gingivale:

  • Gust rău în gură sau respirație urât mirositoare persistentă;
  • Gingii roșii sau inflamate;
  • Gingii care sângerează cu ușurință;
  • Mâncărime la nivelul gingiilor;
  • Retragerea gingiilor de pe dinți;
  • Durere la mestecat;
  • Dinți sensibili;
  • Dinți care se clatină;
  • Puroi între gingii și dinți;
  • Proteza partială nu se mai potrivește la fel ca înainte;

Există mai multe forme de parodontopatii, cele mai obișnuite fiind:

- Parodontopatie agresivă - prezentă la pacienții care au o sănătate generală bună. Se caracterizează prin pierderea rapidă a atașamentului și a osului.

- Parodontopatie cronică - produce inflamarea țesutului de sprijin pentru dinți și pierderea osului. Este cea mai frecventă formă de parodontoză și se caracterizează prin formarea „buzunarelor” în șanțul gingival și/sau retragerea gingiilor. Se întâlnește mai ales la adulți, dar poate apărea la orice vârstă. Detașarea gingiei se produce lent, însă pot exista și perioade de avansare rapidă.

- Parodontopatie ca manifestare a bolilor sistemice - debutează la vârste mici. Afecțiunile sistemice precum bolile de inimă, bolile respiratorii și diabetul, sunt asociate cu această formă de parodontoză.

- Parodontopatie necrozantă - este o infecție caracterizată prin necroza țesutului gingival, a ligamentului periodontal și a osului alveolar. Aceste leziuni sunt întâlnite mai ales la persoanele afectate de boli sistemice, precum infecția cu virusul HIV, malnutriție și inhibiția imunității.

Cauzele bolilor gingivale

Principala cauză a bolilor parodontale sunt bacteriile, însă există și alți factori ce pot influența progresia bolii. De obicei, primele semne apar la vârsta de 30-40 de ani, iar cei mai predispuși la boală sunt bărbații. Deși adolescenții sunt foarte rar afectați de parodontopatie, aceștia pot prezenta gingivită.

Factori de risc ai bolilor parodontale:
  • Fumatul și mestecatul tutunului;
  • Boli sistemice precum diabetul;
  • Igiena orală deficitară;
  • Tartrul;
  • Unele tipuri de medicamente precum steroizii, medicamente antiepileptice, medicația pentru cancer și anticoncepționalele orale;
  • Punți care nu se mai potrivesc bine;
  • Dinți strâmbi;
  • Obturații infectate;
  • Schimbări hormonale: sarcină sau utilizarea anticoncepționalelor;
  • Stresul face ca organismul să lupte cu dificultate împotriva infecției;
  • Predispoziție genetică;
  • Consumul de alcool;

Prevenția bolilor parodontale

- Periaj dentar corect - Periajul se efectuează cel puțin de două ori pe zi, cu o perie cu peri moi, pentru a îndepărta placa bacteriană. Pastele de dinți și apa de gură cu fluor întăresc dinții și ajută la prevenirea cariilor.

- Utilizarea zilnică a aței dentare - Prin curățarea spațiilor dintre dinți se îndepărtează bacteriile și particulele alimentare inaccesibile cu periuța.

- Dieta echilibrată - Consumați alimente variate, din toate grupele alimentare - cereale, lactate, carne, pește, etc. Eliminați gustările dintre mese.

- Vizitele periodice la dentist - Curățarea profesională este esențială în prevenirea bolilor gingivale.

- Nu fumați.

Tratamentul parodontopatiilor

Principalul obiectiv al tratamentului este controlarea infecției, iar tipul de tratament variază în funcție de stadiul bolii.

Tratament nechirurgical

Medicul va face un detartraj manual și/sau cu ultrasunete și netezirea rădăcinilor, curățând șanțurile gingivale și dinții. Adițional, se administrează și medicamente. Însă acest tratament nu este eficient în cazurile grave.

Tratament chirurgical

Medicul recomandă acest tratament atunci când țesutul din jurul dintelui nu poate fi reparat prin tratament nechirurgical. Cele mai întâlnite tratamente chirurgicale sunt procedurile de reducere a pungilor gingivale, proceduri regenerative și grefe de țesut.

Tratament chirurgical deschis (cu lambou) - Este necesar atunci când pungile parodontale rezistă tratamentului medicamentos. Prin acest tratament se dezlipește gingia de pe dinte și se curăță tartrul sau se reduc pungile parodontale, apoi se suturează gingiile.

Grefa de țesut moale sau osos - Prin acest tratament se înlocuiește sau se încurajează formarea de noi țesuturi, după ce acestea au fost distruse de parodontită. Rezultatele intervenției depind de gravitatea bolii, capacitatea menținerii unei igiene corecte și factorii de risc.

Alte proceduri

Dacă deja ați pierdut un dinte sau mai mulți, puteți apela la implanturile dentare. De asemenea, aveți la dispoziție și câteva proceduri de cosmetizare - alungirea coroanei dintelui, grefe de țesut moale și ridicarea marginii gingivale.

Data actualizare: 04-01-2020 | creare: 12-06-2009 | Vizite: 53378
Bibliografie
1. Periodontal (Gum) Diseases, link: https://www.ada.org/public/topics/periodontal_diseases.asp
2. Frequently Asked Questions (FAQ), link https://www.ada.org/public/topics/periodontal_diseases_faq.asp
3. Types of Gum Disease, link: https://www.perio.org/consumer/2a.html
4. Periodontal (Gum) Disease: Causes, Symptoms, and Treatments, link: https://www.nidcr.nih.gov/OralHealth/Topics/GumDiseases/PeriodontalGumDisease.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul Afectiuni stomatologice:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  mai multe discuții din Afectiuni stomatologice