Angiodisplazia colonica

Angiodisplazia colonica este o afectiune determinata de ingustarea si fragilizarea vaselor de singe aferente colonului, cauzata de hemoragiile gastrointestinale ocazionale. Afectiunea este asociata cu inaintarea in virsta si degenerarea structurii vasculare. Angiodisplazia nu este o conditie maligna. Este apropiata de patogenia sindromului Osler-Weber-Rendu.

Angiodisplazia a fost observata la 3% din persoanele fara hemoragii intestinale si 5% la persoanele ce experimenteaza eliminare de singe in scaun, anemie sau hemoragii. Barbatii si femeile sunt afectate in mod egal. Majoritatea pacientilor au virsta de 50 de ani.

Simptomele variaza, frecvent la cei in virsta acestea sunt: slabiciune, anemie, fatigabilitate si tahipnee. Alti pacienti pot avea episoade hemoragice usoare sau severe, cu eliminare de singe rosu prin rect. Durerea nu este asociata cu angiodisplazia.

Atunci cind o persoana sufera de pierderi de singe prin colon, este necesara descoperirea sursa singerarii si cantitatea de singe pierdut. Starea pacientului necesita monitorizare atenta si internare in sectia de terapie intensiva. Odata ce sursa hemoragiei a fost localizata, printro angiografie sau colonoscopie, tratamentul poate fi initiat. La aproape la 80% dintre bolnavi hemoragia se opreste spontan.

Tratamentul cuprinde diverse tehnici chirurgicale sau endoscopice de stopare a hemoragiei.

Patogenie

Mecanismul exact al dezvoltarii angiodisplaziei nu este pe deplin cunoscut. Una dintre ipoteze se bazeaza pe legea lui Laplace. Aceasta asociaza tensiunea peretelui colonic cu gradul de distensie si presiunea transmurala. La colon, tensiunea peretelui este mai mare in segmentele cu diametru crescut, cum ar fi in colonul drept, unde de altfel se localizeaza cele mai multe leziuni de angiodisplazie.
Aceasta teorie sugereaza faptul ca episoadele numeroase de distensie sunt asociate cu cresterea presiunii exercitate pe peretele colonic si cresterea progresiva a diametrului colonic. Astfel circulatia venoasa locala este obstructionata, mai ales cind aceste vase traverseaza muschii netezi ai colonului. Pe parcursul anilor procesul cauzeaza dilatarea gradata a venelor submucoasei si eventual dilatarea venulelor si capilarelor arteriale aferente.

Cauze

Cauza exacta este necunoscuta, teoriile implica combinarea mai multor factori de risc:
- virsta inaintata
- localizarea pe colonul drept si cec
- modificarile degenerative ale vaselor de singe mici asociate cu imbatrinirea
- hipo-oxigenarea de lunga durata datorita bolilor cronice asociate: insuficienta cardiaca, insuficienta pulmonara
- persoanele cu insuficienta renala care fac dializa
- boala von Willebrand - deficienta de factor VIII al coagularii
- deficienta de colagen tip IV din structura vaselor sanguine
- pacientii cu sclerodermie.

Simptome si diagnostic

Semne si simptome

Persoanele cu angiodisplazie colonica pot fi asimptomatice sau pot experimenta urmatoarele simptome:
- hemoragii rectale
- anemie
- slabiciune, ameteli
- tahipnee, hipotensiune
- scaun negru ca pacura, cu miros caracteristic - datorita singelui digerat - melena.
Hemoragiile sunt cronice si recurente, de cantitate redusa si nedureroase datorita caracterului venos. Hematemeza a fost observata la pacientii cu leziuni gastrice. 15% dintre bolnavi se prezinta cu hematochezie, 60% cu melena, 47% cu test hemocult pozitiv si 51% cu anemie feripriva.

Diagnostic

Testele de diagnostic pot include:
- teste de singe - hemoleucograma - anemie
- testul guaiac positiv, hemocult pozitiv
- teste imagistice - angiocrafie mezenterica selectiva - detectarea surselor de singerare depinde de cantitatea de singe pierduta (0,5 ml/min)
- radioscopie cu technetiu 99 - scanarea poate detecta hemoragii de pina la 0,1 ml/min
- endoscopia este testul utilizat cel mai frecvent pentru diagnosticarea angiodisplaziei, leziunile vizualizate sunt descrise ca fiind plate sau usor proeminente si rosii, pot fi stelate sau in flacara, inconjurate de un halou palid
- biopsia colonoscopica permite examenul histologic.

Tratament

Un tratament conservator este indicat la pacientii stabili hemodinamic, deoarece majoritatea hemoragiilor se vor opri spontan. Atunci cind starea pacientului se agraveaza, cea mai frecventa metoda interventionala este endoscopia.
Tehnicile endoscopice utilizate pentru a stopa hemoragiile sunt:
- electrocauterizare monopolara - singerarea reapare la 50% din pacienti si prezinta un risc crescut de perforatie
- scleroterapia cu sulfat tetradecil de sodiu, complicatii: perforatia, bacteriemia, embolismul si stricturile; rata de resingerare este de 50%
- YAG-argon - tehnica de coagulare a leziunilor prin laser cu argon
- embolizare selective mezenterica prin angiografie
- vasoconstrictie cu vasopresina
- injectare de coloranti locali: albastru de metilen, indigo carmine, fluoresceina, pentru a ghida endoscopia.

Tratamentul definitiv este rezectia chirurgicala. Gastrectomia partiala sau totala, este urmata de resingerare in 50% din cazuri, prin formarea de leziuni noi.
Hemicolectomia dreapta este a doua optiune dupa obliterare pentru angiodisplazia colonica. Rata de mortalitate este de 10-50%.
Medicatia utilizata pentru angiodisplazie este controversata. Tratamentul hormonal cu estrogen si progesteron a fost incercat in anumite studii.
Analogii de somatostatina descresc rata de singerare intestinala; octreotidul este prima alegere.