Avem un gust distinct pentru grăsimi

Pe lângă gusturile clasice, de bază, pe care le cunoaștem (dulce, sărat, acru, amar și umami) se pare că mai există încă unul - gustul pentru grăsimi. Cercetătorii au descoperit că acesta este un gust distinct, dar nu e nici pe departe pe cât de delicios am crede. Chiar dimpotrivă, cercetătorii spun că „este un gust foarte neplăcut și nu au cunoscut pe nimeni căruia să-i placă. De obicei creează o senzație de aversiune”.

O echipă de cercetători de la Universitatea Purdue au testat diferite alimente ce arătau similar, dar aveau gusturi diferite. Dintre cele 28 de persoane testate, mai mult de jumătate au putut recunoaște gustul grăsimilor de celelalte gusturi, chiar și atunci când au fost modificate textura și mirosul preparatelor. Motivul pentru care ne place, însă, gustul grăsimii este deoarece se amestecă bine cu alte arome și le evidențiază.

Pentru a fi calificată ca un gust de bază, o aromă trebuie să aibă o semnătură chimică distinctă, să avem receptori specifici pentru această aromă și să poată fi diferențiat de alte gusturi de bază. Cercetătorii au reușit să identifice semnăturile chimice a doi receptori specifici pentru grăsime. Un ultim pas mai era să testeze dacă oamenii îl pot distinge.

Inițial, Mattes a observat că participanții la studiu nu puteau distinge foarte bine gustul de grăsimi atunci când era asociat cu alte arome. Dar atunci când a fost asociat cu gusturile mai puțin plăcute - amar, acru, umami, au reușit să distingă gustul pentru grăsimi. Mattes și colegii săi au propus ca acest gust să se numească – oleogustus (varianta în latină pentru „gustul pentru grăsimi”).

Dar este important de reținut că nu există o singură autoritate ce numește aromele. Spre exemplu, Robin Dando de la Universitatea Cornell este de părere că studiul prezintă dovezi considerabile pentru care grăsimile sunt un gust de bază, dar nu este de acord cu numele propus, preferând să îl numească simplu - gustul pentru grăsime. 

Sursa: Medical Xpress