Bacteriile intestinale, responsabile de tulburari mintale

Oamenii de ştiinţă suedezi au descoperit că bacteriile care populează intestinele la şoareci au impact asupra activităţii creierului lor, conform unui recent articol din revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Ei consideră că bacteriile intestinale pot crea predispoziţia pentru depresie şi un comportament agitat, sugerând că 'microorganismele' ar putea fi direct responsabile de evoluţia unor tulburări psihice la om.

Această descoperire a echipei de cercetători, sub conducerea profesorului Sven Pettersson de la Institutul Karolinska din Stockholm, ar putea duce la dezvoltarea unei noi abordări în tratatamentul tulburărilor mintale.

În ultimii ani, comunitatea ştiinţifică internaţională a fost din ce în ce mai interesată de totalitatea microorganismelor care populează organismul uman şi care depăşesc de zece ori numărul de celule din corpul omenesc. Cercetătorii au arătat în studii anterioare relaţia dintre flora microbiană şi unele disfuncţionalităţi ale organismului uman, precum alergiile, obezitatea etc.

În cadrul studiului lor, cercetătorii din echipa lui Pettersson au comparat comportamentul a două populaţii de şoareci, dintre care o parte era lipsită complet de bacterii intestinale, iar a doua dispunea de întregul ansamblu de microbacterii, inclusiv Coelenterata.

Astfel, şoarecii 'sterili' erau mai mobili şi petreceau mai mult timp explorând spaţiul de locuit. Animalele manifestau mai mult curaj în comparaţie cu populaţiile normale de animale. De exemplu, acestor rozătoare nu le era frică să frecventeze zone invadate de lumină, în condiţiile în care şoarecii normali preferă colţurile mai întunecate.

Acest avantaj în comportamentul lor, şoarecii au putut să-l transmită şi urmaşilor lor, numai în cazul în care noua generaţie în perioada intrauterină şi după naştere a fost de asemenea 'sterilă' şi nu a fost expusă la germenii Coelenterata.

În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă au constatat că rozătoarele 'sterile', spre deosebire de şoarecii normali, puteau să facă faţă într-o mai mare măsură dezintegrării moleculelor chimice în creier, proces însoţit de depresie şi anxietate, evidenţiind şi la acest capitol o serie de diferenţe.

Autorii studiului au remarcat, de asemenea, că microbii intestinali conduc la un număr insuficient de molecule de proteine în creier, necesare pentru creşterea şi maturizarea celulelor nervoase. Astfel, microbii pot afecta dezvoltarea creierului chiar în faza evoluţiei uterine.

În ciuda faptului că toate aceste date sunt greu încă de utilizat direct în conceperea metodelor de tratament în cazul oamenilor, ele indică o relaţie clară între totalitatea microbilor umani (Human Microbiome) şi activitatea creierului. O conexiune asemănătoare s-ar putea afla şi la originea unor tulburări psihice, incurabile astăzi, precum schizofrenia, mai spun oamenii de ştiinţă.