Bacteriile obisnuite au simtul olfactiv

Cercetătorii britanici au realizat un studiu care aruncă o nouă lumină asupra bacteriilor care provoacă moartea a milioane de oameni în fiecare an. Bacteriile obişnuite au capacitatea de a răspunde la mirosuri, fapt ce le permite să detecteze prezenţa altor bacterii prin intermediul elementelor chimice emanate în mediul înconjurător, potrivit unui studiu realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Newcastle, informează luni ziarul Las Provincias.

Acest lucru înseamnă, notează cercetătorii britanici, că bacteriile au cel puţin patru dintre cele cinci simţuri pe care le au oamenii. Pot 'vedea', cum demonstrează răspunsul lor la lumină; pot 'simţi' având în vedere că răspund la contactul fizic; au ' gust' prin contactul lor direct cu elementele chimice din mediul lor; şi pot 'mirosi' deoarece detectează moleculele din aer.

Le lipseşte doar simţul auzului, spun cercetătorii, care au ajuns la această concluzie după ce au verificat că două specii terestre - Bacillus subtilis şi Bacillus licheniformus - reacţionau în acelaşi fel la mirosul de amoniac - nutrient de bază al bacteriilor - emanat de cealaltă. Din acel moment, fiecare dintre ele şi-a dezvoltat propria biopeliculă bacteriană, prin care bacteriile îşi unesc forţele pentru a coloniza o zonă sau pentru a expulza potenţialii concurenţi.

Profesorul Grant Burgess, director al Laboratorului Marin de la Universitatea din Newcastle, a precizat că 'simţul olfactiv a fost semnalat şi la alte fiinţe, inclusiv la bacteria de drojdie şi la mucegai', dar a subliniat că studiul demonstrează pentru prima dată că există acest simţ la bacteriile cele mai simple. 'Din perspectivă evolutivă credem că poate fi primul exemplu cum aceste fiinţe au învăţat să miroasă alte fiinţe vii', a spus el.

Cercetătorul a precizat că este vorba de o observaţie în 'fază timpurie' şi că rămâne multă muncă de făcut, dar a considerat că este 'un mare avans care arată cât de complexe sunt bacteriile şi modul în care folosesc diferite căi pentru a comunica între ele'. 'Infecţiile bacteriene ucid anual milioane de oameni, prin urmare a afla cum comunică duşmanii noştri este un pas important pentru a câştiga războiul', a adăugat Burgess, care a publicat lucrarea în revista medicală Biotechnology Journal.

Cercetării au explicat că biopelicula este una din principalele surse de infecţie cauzate de instrumentalul medical contaminat, precum valvele cardiace, protezele artificiale sau implanturile mamare. Costă de asemenea şi industria maritimă milioane de euro în fiecare an pentru că afectează motorele şi combustibilul ambarcaţiunilor, deşi sub aspect pozitiv anumite biopelicule ajută la îndepărtarea stratului de petrol deversat în mare.

Doctorul Reindert Nijland, membru al echipei de cercetare, a subliniat că 'este o descoperire importantă pentru medicină şi industrie', deoarece a afla cum celulele şi-au creat acest simţ ca răspuns la expunerea lor la amoniac are implicaţii importante pentru a înţelege cum se formează biopelicula şi a întoarce acest aspect în favoarea noastră'.