Bancnotele, vector de transmitere a gripei

Nu este o descoperire noua faptul ca bancnotele sunt purtatoare de germeni si bacterii. Virusul gripei ar supravietui pana la 17 zile pe bancnote, care ar putea prin urmare servi drept vector de transmitere a maladiei. Este ceea ce au descoperit virusologi din spitalele din Geneva, informeaza ziarul Le Temps.
Expresia "bani murdari" nu ar putea fi mai potrivit aleasa intr-un moment in care pragul de epidemie de gripa a fost depasit in Elvetia. Cercetatori din Spitalele universitare din Geneva au aratat ca virusul gripei ar putea supravietui 17 zile pe bancnote. Studiul lor urmeaza sa fie publicat curand intr-o revista stiintifica specializata.
Virusologii din Geneva, condusi de Yves Thomas, directorul "Centre national Influenza", au efectuat studiul la solicitarea unei banci. Institutia bancara, ingrijorata de posibilele riscuri de pandemie in caz de aparitie a unui virus inedit /al gripei aviare sau nu/, i-a contactat pentru a afla daca banii ar putea contribui la propagarea infectarii. In Elvetia, se schimba in fiecare zi intre 20 de milioane si 100 de milioane de bancnote, iar in plan international, miliarde.
Banca a pus la dispozitia cercetatorilor jumatati de bancnote de 50 de franci elvetieni folosite. Pe ele au fost depuse diferite tulpini de virus gripal conservate in laborator /cu exceptia faimosului H5N1, periculos de manipulat/, in diferite concentratii. Apoi, oamenii de stiinta au lasat sa se usuce preparatul la temperatura si umiditatea mediului ambiant. Ulterior, au pus in cultura depozitele virale. Rezultatele au fost uneori surprinzatoare.
In general, durata de supravietuire creste in functie de concentratia virusului. Tulpinile "de gripa A" /H1N1/ - similare celor care circula in Elvetia in iarna aceasta - si de "gripa B" au murit in urmatoarele ore dupa inocularea lor. Dimpotriva, unul din virusurile "gripei A" /H3N2/ folosit a supravietuit aproximativ 24 de ore, iar un altul de trei ori mai mult, atunci cand concentratia sa era considerabila. Mai rau, atunci cand acesta din urma era amestecat cu secretii umane /mucus/ putea supravietui doua saptamani si jumatate.
Aceste prime experiente s-au desfasurat in laborator. Pentru a verifica daca puteau fi extrapolate la "lumea reala", virusologii au solicitat unui numar de 14 copii gripati sa isi doneze secretiile nazale in vederea cercetarii. Apoi ei le-au depus pe mostrele de bancnote. Concluziile: in 7 cazuri din 14, virusul a supravietuit cel putin o zi iar in o treime din cazuri chiar doua zile.
In opinia lui Yves Thomas, "aceasta stabilitate neasteptata a virusului sugereaza ca acest gen de suport inert nebiologic nu trebuie ignorat total in pregatirea unei pandemii". La fel ca si clantele usilor sau barele de sprijin din autobuze.
"Virusul ar putea infecta teoretic persoanele care vin in contact cu bancnotele 'contaminate', iar apoi isi ating cu degetele mucoasele superioare /nas, gura/", a afirmat Thomas.
Virusologul a recunoscut inca ca aceasta stabilitate depinde foarte mult de parametri precum rata de umiditate sau temperatura.
"Rata de supravietuire a virusului este optima atunci cand aerul contine o anumita doza de umiditate, dar nu prea mult, si atunci cand este frig, ideal sub 10 grade Celsius".
O parte a acestor rezultate a fost deja prezentata in luna iulie 2007 la un congres de virologie de la Toronto. Cu acel prilej, experta in maladii infectioase Allison McGeer, de la Spitalul Mount Sinai local, s-a aratat sceptica: "Chiar daca virusurile pot supravietui intr-un astfel de mediu, nu inseamna ca sunt in mod obligatoriu si transmise".
Yves Thomas a recunoscut: "In studiul nostru, am atestat stabilitatea virusului pe suport inert, nu transmisibilitatea lui. Etapele suplimentare ale cercetatorilor vor consta in a stabili ce rata a virusului se poate transmite de la bancnote la degete, ce fractiune intra apoi in contact cu mucoasele superioare si in final ce doza este necesara pentru ca persoana respectiva sa se imbolnaveasca. A studia acest lucru nu va fi usor, deoarece aceasta depinde si de tulpina virala sau de persoana-tinta /varstnic, copil/".
In asteptarea finalizarii cercetarii exista oare motive de a ne ingrijora in mod deosebit?
"Bancnotele sunt purtatoare de germeni si bacterii, nu este un lucru nou. Prin urmare nu trebuie sa ne alarmam. Si apoi noi nu manipulam cu totii mii de bancnote in fiecare zi.", a temperat lucrurile biologul elvetian.
Nu toti, dar cei care isi petrec zilele cu manipularea unor mari sume de bani, asa cum fac bancherii? "Aceste persoane pot reduce considerabil riscul luand masuri simple, precum sa-si puna manusi, la nevoie, sau sa poarte o masca in cazul celor care nu pot evita sa priveasca bancnotele de foarte aproape".
In opinia cercetatorului, acest mod de contaminare prin suport inert, care, de altfel, este inca controversat in randul oamenilor de stiinta, survine in principal in cazul epidemiilor.
"In aceste perioade insa, mai ales particulele aflate in suspensie in aer si contactele directe interumane /suflatul, strangerile de mana/ sunt cauzele primare ale transmiterii virusului. Prin urmare, le putem aminti tuturor sa se spele in mod regulat pe maini".
Si de ce nu chiar sa plateasca cu cardul?