Boala celiacă la adulți

Boala celiacă sau enteropatia glutenică este o afecțiune autoimună, cu predispoziție genetică, care este declanșată de consumul alimentelor bogate în gluten. Considerat o proteină vegetală, glutenul provoacă reacții care afectează mucoasa intestinului subțire și, implicit, contribuie la apariția sindromului de malabsorbție (absorbția deficitară a nutrienților, grăsimilor, calciului, fierului și folaților).

Simptomele bolii celiace

Tabloul clasic al sindromului de malabsorbție include diaree, edeme, scădere în greutate (care este rar întâlnită la adulți). 50% dintre adulți au forme de boală silențioasă (boala celiacă asimptomatică) sau simptome nespecifice:

• anemie (dată de lipsa absorbției fierului);
• osteoporoză;
• dermatită herpetiformă (leziuni și vezicule pe piele);
• durere abdominală;
• fatigabilitate (oboseală cronică);
• simptome neurologice sau psihiatrice;
• stomatită aftoasă;
• hipoplazia smalțului dentar;
• hiposplenism (afectarea funcției splinei);
• deficiență de vitamine;
• infertilitate.

Diagnosticul bolii celiace la adulți

Investigațiile pentru diagnosticarea bolii celiace sunt esențiale. În funcție de simptomele pacientului, medicii pot efectua diferite examinări:

• teste biochimice și hematologice care pot arăta anemie, fier seric scăzut, citoliză hepatică (TGO, TGP – crescute) etc.;
• examenul scaunului – steatoree (prezența unei cantități excesive de grăsimi în materiile fecale);
• teste pentru verificarea prezenței anticorpilor specifici: anticorpi antitransglutaminază IgA, anticorpi anti-endomisium IgA în sânge.

Confirmarea diagnosticului la adulți este obligatorie și se efectuează printr-o endoscopie digestivă superioară cu o biopsie de duoden, care va arăta atrofia mucoasei intestinale și alte modificări sugestive. De asemenea, confirmarea diagnosticului se mai poate realiza prin teste genetice care constau în identificarea haplotipurilor HLA-DQ8 și HLA-DQ2. Testarea genetică este recomandată pentru rudele de gradul I ale pacienților care au boala celiacă.

Alte investigații de care pacienții pot beneficia sunt testarea entero-CT/entero-RMN și capsula endoscopică (în cazuri complexe, pentru examinarea intestinului subțire).

Screeningul pentru diagnosticarea bolii celiace este recomandat pacienților cu diabet zaharat de tip 1, anemie, steatoree, deficit de fier inexplicabil, retard staturo-ponderal la copii sau istoric familial de boală celiacă, aceste persoane fiind considerate la risc în apariția bolii.

Care este tratamentul bolii celiace la adulți?

Enteropatia glutenică este boala care se vindecă prin dietă fără gluten, care trebuie să fie foarte strictă, sub supravegherea unui nutriționist dedicat și pe durata întregii vieți.

La momentul actual, nu există un medicament care să vindece boala celiacă. Medicamentele se folosesc doar pentru complicații și pentru corectarea deficitelor nutriționale.

După ce boala celiacă este diagnosticată și pacientul adoptă dieta fără gluten, simptomele afecțiunii vor dispărea complet și mucoasa intestinului subțire se va remedia în timp.

Boala celiacă netratată poate determina o serie de complicații importante: sindrom de malabsorbție, osteoporoză, risc de avort spontan la gravide, dar și cancere la intestinul subțire. Rudele de gradul I ale pacienților afectați de această boală reprezintă un grup special cu risc crescut.

Pentru programarea unei consultații, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.

www.arcadiamedical.ro

Dr. Ancuța Enea, medic primar Gastroenterologie, Arcadia