Cât ne costă dependența de cumpărături?

Ți se întâmplă să mergi la cumpărături cu o listă făcută de acasă și să nu reușești niciodată să te ții de ea? Când ajungi acasă cu sacoșele pline, constați că multe lucruri cumpărate nu sunt de fapt atât de utile sau de frumoase cum păreau în magazin? Ajungi cu mai multe zile înainte de salariu să constați că s-au terminat banii pentru că ai cheltuit mai mult decât ți-ai permis? Te tentează tot ce vezi în reclame la televizor? Simți o dorință irezistibilă de a-ți cumpăra niște pantofi sau o geantă, deși dulapurile tale sunt ticsite de astfel de articole? Uneori te jenezi să arăți partenerului ce ți-ai cumpărat și cât ai cheltuit și ascunzi lucrurile noi, sperând că nu le va vedea? Ți se întâmplă să intri pe diverse site-uri ale unor magazine virtuale și să comanzi ceva, deși nu aveai inițial această intenție? Acestea sunt unele dintre simptomele dependenței de cumpărături.

Ce este dependența de cumpărături?

Deși această tulburare nu a fost clasificată de Asociația Americană de Psihiatrie în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburarilor Mintale – DSM-5, este clar că aceasta constituie o problemă pentru multe persoane. În Statele Unite, de exemplu, una din 20 de persoane adulte suferă de dependența de cumpărături. Conform modelului cognitiv-comportamental elaborat de psihologii Stephen Kellett și Jessica Bolton de la Universitatea din Sheffield în 2009, comportamentul de cumpărături compulsive, numit și oniomanie, este resimțit ca o nevoie irezistibilă și necontrolată, consumatoare de bani și timp, de a cumpăra, cu toate consecințele sociale, personale și financiare pe care le atrage. Deseori este însoțită de alte tulburări cum ar fi tulburări de dispoziție, anxietate, abuz de substanțe, tulburări alimentare, depresie, tulburarea bipolară, borderline. Ce o diferențiază de un comportament sănătos de cumpărături este natura compulsivă, cronică, distructivă.

Cumpărăturile compulsive cresc, cel puțin pentru moment, nivelul de dopamină, hormonul plăcerii și al recompensei. Ulterior însă apar sentimente de rușine și de vinovăție.

Femeile sunt mai înclinate către cumpărături compulsive, dar și bărbații cedează unor astfel de tentații, mai ales dacă este vorba de obiecte de colecție sau de cele necesare practicării unor hobby-uri, dar și de obiecte scumpe precum ceasuri sau mașini care le atestă un statut social ridicat. Consecințele acestui tip de comportament, atunci când scapă de sub control, sunt nu doar supărătoare, dar pot deveni chiar devastatoare, conducând la acumularea de datorii, afectarea istoricului de creditare, faliment, pierdera relațiilor sau a job-ului, destrămarea familiei.

O problemă de imagine

O perspectivă psiho-socială sugerează că shoppingul compulsiv poate fi perceput ca o formă exagerată a unei căutări de validare prin cumpărături. Cultura consumeristă din ultima vreme poate de asemenea împinge oamenii către cumpărăturile compulsive. Companiile au adoptat un neuromarketing agresiv, asociind identificarea unui statut social superior cu cumpărarea de produse care te vor urca pe scara socială, profitând de fragilitatea ego-ului unor persoane pentru a le face să cheltuie bani și să crească profitul companiilor.

Cum facem față cumpărăturilor compulsive?

Dacă ai obiceiul să faci cumpărături compulsive, iată câteva strategii care te vor ajuta:

• Găsește-ți alte hobby-uri. Multe persoane fac cumpărături compulsive din cauza stresului sau a plictiselii. Poți găsi preocupări mai sănătoase, cum ar fi un sport, călătoriile, preocupări artistice sau niște cursuri unde să înveți ceva nou.
• Fă o listă de cumpărături și respect-o fără excepție.
• Roagă o prietenă sau pe cineva din familie să te însoțească la cumpărături și să îți atragă atenția dacă ai tendința să exagerezi.
• Nu acționa la primul impuls. Acordă-ți timp de gândire și de răzgândire și amână decizia de a cumpăra ceva scump pentru o altă zi.
• Plătește cu numerar. Ia-ți banii necesari conform listei de cumpărături și lasă cardurile acasă.
• Dezabonează-te de la site-urile de pe care cumperi de obicei.
• Dacă lucrurile scapă de sub control, consultă un specialist. Psihoterapia individuală sau chiar administrarea unor inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei sunt soluții recomandate în astfel de cazuri.

La Clinica de psihologie Renia din București găsești psihoterapeuți pregătiți să te ajute să descoperi cauzele care te conduc la aceste comportamente și să îți stăpânești impulsurile de a cumpăra necontrolat.

Majoritatea celor care au tendința să facă cumpărături compulsive simt un gol interior. Dar acest gol nu se umple la mall sau la supermarket. Consultă un psihoterapeut. Crezi că nu îți permiți? Psihoterapia este mai ieftină decât shoppingul!!!

Autor: Psihoterapeut Lavinia Stoian

sursa foto: freepick