De ce 63% din români nu se spală pe dinți: statistici alarmante și soluții practice pentru sănătatea orală

Sănătatea orală este un pilon fundamental al bunăstării generale, însă statisticile recente arată o realitate îngrijorătoare în România. Specialiștii de la clinica Sala Diagnostics observă zilnic în practică consecințele neglijării igienei dentare, de la carii severe până la pierderea completă a dinților. Datele oficiale confirmă ceea ce medicii stomatologi văd în cabinetele lor: România se confruntă cu o criză de sănătate orală care necesită acțiune urgentă atât din partea autorităților, cât și din partea fiecărui individ.

Statistici șocante: radiografia sănătății orale în România

Cifrele publicate de Institutul Național de Statistică și de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) prezintă o imagine alarmantă. Conform datelor oficiale, 63% dintre români nu se spală pe dinți zilnic, iar 20% nu s-au spălat niciodată pe dinți. Acest procent plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește sănătatea orală.
Studiul Național de Sănătate Orală realizat în 2024 de CMSR dezvăluie și alte date îngrijorătoare: 66% dintre copii și 64% dintre adulți au carii dentare cavitare, în timp ce 35% dintre copii și 57% dintre adulți prezintă inflamație gingivală. Cel mai grav este faptul că 73% dintre adulți suferă de edentații neprotezate, adică au pierdut dinți și nu au recurs la proteze sau implanturi.

Situația devine și mai îngrijorătoare când ne uităm la statisticile referitoare la copii. Conform datelor oficiale, 83% dintre copiii români în vârstă de 6 ani au dinții afectați de carii, iar acest procent urcă alarmant la 94% la vârsta de 18 ani. Mai îngrijorător este faptul că pentru unul din doi copii din mediul rural, prima vizită la medicul stomatolog are loc abia în cadrul unui program social sau educativ.

De ce românii evită vizitele la stomatolog?

Doar 17% din populația României efectuează vizite stomatologice în scop preventiv. Această situație are multiple cauze. În primul rând, factorul economic joacă un rol important. O consultație stomatologică costă în medie 200 de lei, un detartraj între 300 și 350 de lei, iar un implant dentar poate ajunge la aproximativ 2.900 de lei. Pentru multe familii din România, aceste costuri reprezintă o povară financiară semnificativă.

Pe de altă parte, statul român decontează doar 6% din cheltuielile pentru serviciile stomatologice, față de 65% în țări precum Franța sau Germania. Această diferență drastică în sprijinul financiar public face ca mulți români să amâne tratamentele dentare până când problemele devin urgențe medicale.

Un alt factor semnificativ este teama de durere. Deși tehnologiile moderne, precum laserul dentar și anestezia computerizată, au redus aproape complet disconfortul procedurilor stomatologice, percepția publicului rămâne adesea negativă, bazată pe experiențe din trecut sau pe povești auzite de la alte persoane.

Consecințele neglijării sănătății orale

Impactul neglijării igienei dentare depășește cu mult nivelul cavității orale. Cercetările medicale demonstrează că sănătatea orală precară este direct legată de boli cardiovasculare, diabet, complicații în sarcină, afecțiuni respiratorii și chiar de declinul cognitiv.

Conform statisticilor oficiale, 70% dintre români nu mai au toți dinții naturali, iar dintre aceștia, 30% și-au pierdut complet dinții, necesitând proteze dentare. Edentația afectează nu doar aspectul estetic, ci și capacitatea de masticație. Potrivit datelor, 32% dintre români nu reușesc să se hrănească normal din cauza problemelor de masticație provocate de o dantură precară.

La nivel economic, consecințele sunt semnificative. Tratamentele dentare complexe, precum implanturile, reconstrucțiile sau protezele, pot costa de zeci de ori mai mult decât vizitele preventive regulate și igienizările profesionale. Un implant dentar costă în medie 2.900 de lei, în timp ce două igienizări profesionale pe an costă aproximativ 600-800 de lei în total.

Disparități regionale: urban vs. rural

Accesul la servicii stomatologice rămâne inegal distribuit între mediul urban și cel rural. În România există peste 16.300 de cabinete stomatologice, din care doar 35 sunt publice, restul fiind private. Majoritatea acestor clinici sunt concentrate în marile orașe, lăsând mediul rural cu o acoperire minimă.

Studiile arată că din cele peste 12.500 de cabinete stomatologice private active fiscal, majoritatea sunt concentrate în București și în reședințele de județ. Există județe unde numărul angajaților din sectorul stomatologic este sub 10 persoane, ceea ce înseamnă acces foarte limitat pentru populația locală.

Această distribuție neuniformă face ca mulți români din mediul rural să nu aibă acces la controale stomatologice regulate sau să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la un cabinet dentar. În consecință, aceștia ajung la specialist doar în situații de urgență, când problemele dentare sunt deja avansate și necesită tratamente mult mai complexe și costisitoare.

Prevenția: cheia unei sănătăți orale optime

Specialiștii în stomatologie subliniază că prevenția rămâne cea mai eficientă și mai accesibilă metodă de a proteja sănătatea dentară. Prevenția dentară se împarte în trei niveluri, fiecare cu rol distinct în menținerea unei danturi sănătoase.

Prevenția primară se concentrează pe identificarea și eliminarea cauzelor care pot genera afecțiuni dentare. Aceasta include controale periodice la fiecare șase luni, igienizări profesionale (detartraj și periaj profesional), și consiliere privind tehnicile corecte de periaj, utilizarea aței dentare și alimentația sănătoasă pentru dinți.

Prevenția secundară intervine când afecțiunile dentare sunt în stadiu incipient. Scopul este de a opri evoluția problemelor prin tratamente curative rapide. De exemplu, depistarea timpurie a unei carii permite plombarea acesteia înainte să afecteze nervul dentar sau să ducă la necesitatea unei tratamente de canal, mult mai complex și costisitor.

Prevenția terțiară se concentrează pe restaurarea și reabilitarea morfo-funcțională a dinților deja afectați grav. Aceasta poate include tratamente complexe precum coroane dentare, proteze sau implanturi, cu scopul de a reda funcționalitatea completă a danturii.

Conform specialiștilor, cheltuielile pentru controale regulate și igienizări profesionale sunt de 5-10 ori mai mici decât costurile unui implant sau a unei reconstrucții dentare complexe. Investiția în prevenție se dovedește astfel mult mai accesibilă pe termen lung.

Soluții practice pentru îmbunătățirea sănătății orale

Pentru a îmbunătăți sănătatea orală la nivel individual, specialiștii recomandă:

• Periajul corect și regulat: Spălarea dinților de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara, timp de minimum două minute, folosind o pastă de dinți cu fluor și o periuță de dinți cu peri moi sau medii.
• Utilizarea aței dentare: Curățarea spațiilor interdentare cu ață dentară cel puțin o dată pe zi, preferabil seara, pentru a elimina resturile alimentare și placa bacteriană din zonele unde periuța nu ajunge.
• Controale preventive regulate: Vizite la medicul stomatolog la fiecare șase luni pentru controale de rutină, chiar în absența durerii sau a altor simptome. Detecția precoce a problemelor este esențială.
• Igienizare profesională: Realizarea unui detartraj profesional la fiecare șase luni pentru îndepărtarea tartrului și a plăcii bacteriene acumulate, care nu pot fi eliminate prin periajul obișnuit.
• Alimentație sănătoasă: Reducerea consumului de zahăr, băuturi acidifiante (sucuri carbogazoase) și alimente adezive care favorizează apariția cariilor. Consumul de fructe și legume proaspete contribuie la curățarea naturală a dinților.
• Renunțarea la fumat: Fumatul crește semnificativ riscul de boli parodontale, întârzie vindecarea după intervenții dentare și afectează aspectul estetic al dinților.

Programe naționale și inițiative de îmbunătățire a sănătății orale

Colegiul Medicilor Stomatologi din România a demarat, începând cu 2024, ample campanii de informare și educație. În parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății, medicii stomatologi au susținut prezentări interactive în 145 de unități școlare din 19 județe, ajungând la peste 3.500 de elevi din 13 localități.

Primul cabinet stomatologic mobil din România, proiectul "Zâna Merciluță", a oferit în ultimii 10 ani îngrijire dentară gratuită pentru 11.000 de copii din mediul rural, distribuind 17.000 de kituri pentru igienă orală. În 2025, proiectul a fost recunoscut la nivel internațional, obținând titlul de Câștigător European în cadrul Mobile Health Technical Assistance Program.

Aceste inițiative demonstrează că există soluții și resurse pentru îmbunătățirea sănătății orale în România, dar este nevoie de eforturi susținute și coordonate din partea tuturor actorilor implicați: autorități, profesioniști din sănătate, instituții educaționale și, nu în ultimul rând, fiecare individ în parte.

Concluzie: sănătatea orală este o investiție, nu o cheltuială

Statisticile privind sănătatea orală în România sunt alarmante, dar nu ireparabile. Situația actuală este rezultatul unei combinații de factori economici, educaționali și comportamentali care pot fi schimbați prin efort susținut și conștientizare.
Mesajul esențial pe care specialiștii doresc să îl transmită este că sănătatea orală nu este un lux, ci o necesitate fundamentală pentru calitatea vieții. Investiția în prevenție și îngrijire dentară regulată este mult mai accesibilă și mai puțin dureroasă decât tratarea problemelor dentare avansate.

Fiecare român poate contribui la îmbunătățirea propriei sănătăți orale prin adoptarea unor obiceiuri simple: periaj regulat și corect, utilizarea aței dentare, alimentație echilibrată și vizite preventive la stomatolog. Aceste gesturi simple pot preveni 90% din problemele dentare grave și pot asigura o dantură sănătoasă pe tot parcursul vieții.

Sănătatea orală este un drept fundamental, iar accesul la servicii stomatologice de calitate ar trebui să fie o prioritate națională. Până când sistemul public va oferi suport mai mare, fiecare individ poate lua în mâinile proprii responsabilitatea pentru sănătatea sa orală, înțelegând că prevenția este cheia unui zâmbet sănătos și a unei vieți de calitate.