Chistul mamar simplu

Chistul mamar simplu reprezintă o formațiune tumorală delimitată, circumscrisă, cu conținut lichid, care are, de cele mai multe ori, natură benignă și care poate avea multiple localizări. Acesta poate fi descoperit incidental (în cursul evaluării pentru o altă patologie), în urma unui screening sau în urma prezentării la medic pentru o formațiune palpabilă nou apărută.

Chistul mamar simplu reprezintă cea mai frecventă leziune benignă a glandei mamare și se formează în urma apariției unui dezechilibru între producția și absorbția secrețiilor de la nivelul ductelor terminale ale glandei mamare. (4) Lobulul mamar, unitatea structurală a glandei mamare, conține un duct principal (terminal) care se ramifică în multiple ducte lactifere mici. Caracteristic acestor formațiuni este epiteliul cubic unistratificat. Chistul mamar este delimitat de un singur strat de celule epiteliale. (6)

Diagnostic

Examen clinic

Chistul mamar localizat în profunzimea glandei mamare poate să nu fie decelat prin palpare. Încazul localizării superficiale, care este mai obișnuită, chistul mamar se prezintă sub forma unei mase bine delimitate, rotunde, netede, de consistență crescută, mobilă pe planurile subiacente, cu dimensiuni variabile (de la câțiva milimetri, până la câțiva centimetri). De cele mai multe ori, patologia chistică mamară presupune coexistența mai multor formațiuni, fie în cadrul aceluiași sân, fie bilateral, cu dimensiuni și caractere variabile. (4) Tegumentul supraiacent nu prezintă, în mod normal, modificări decelabile la examenul clinic.

Ultrasonografia

Ecografia de părți moi este o metodă imagistică de investigare a glandei mamare, utilă în special înainte de menopauză și în cazul țesutului mamar dens. Aceasta presupune o tehnică neinvazivă și neiradiantă de vizualizare a țesuturilor și formațiunilor subcutanate, cu ajutorul unei sonde cu capăt drept. Chistul mamar este o formațiune rotundă sau ovală, cu axul lung paralel cu pielea, circumscrisă (bine delimitată de structurile înconjurătoare), cel mai adesea fără prezența de lobulații sau cu prezența a maxim două-trei macrolobulații, anecogenă sau hiperecogenă, cu accentuare acustică posterioară sau fără prezența modificărilor acustice posterioare și cu posibila compresie a structurilor adiacente, în funcție de dimensiuni, însă fără invadarea acestora și fără reacție inflamatorie perilezională. (5)

O altă metodă de investigare imagistică, complementară ecografiei, este elastografia. Realizată cu ajutorul aparatelor ultrasonografice, aceasta implică aprecierea rigidității structurilor investigate și compararea acesteia cu cea a structurilor adiacente. În cazul leziunilor senologicese determină în primul rând Strain ratio (lesion to fat ratio), care sugerează caracterul benignatunci când are o valoare mai mică de 4, 5, în al doilea rând scala coloră (scorul Tsukuba), ilustrat prin culori de la albastru pentru țesuturi rigide la roșu pentru țesutul adipos, în funcție de care seacordă scoruri între 1 și 5, primele trei fiind caracteristice formațiunilor benigne și în ultimul rând raportul E/B (dimensiunea formațiunii măsurată cu ajutorul elastografului, raportată la dimensiune măsurată cu ajutorul ecografului B-mode), valorile subunitare corelându-se cu caracterele de benignitate. Chistele mamare simple sunt caracterizate de un scor Strain ratio scăzut și de o dimensiune mai mică la examinarea elastografică, comparativ cu cea ultrasonografică; cu toate acestea, în ceea ce privește scala coloră, combinația BGR (blue, green, red) - albastru, verde, roșu - este carcateristică chistelor simple și prezintă o specificitate crescută pentru acest tip de leziuni. (1) Decelarea acestor caractere elastografice, corelate cu examinarea ecografică și cu elementele examenului clinic sunt înalt sugestive pentru formațiunile chistice simple și scad necesitatea utilizării metodelor invazive de diagnostic.

Aspirația cu ac fin

Puncția cu ac fin este o metodă de diagnostic utilizată frecvent în cazul formațiunilor chistice mamare, în special în cazul celor care prezintă caractere suspecte de malignitate la examenul clinic sau ecografic; aceasta reprezintă o tehnică simplă, ușor de realizat sub ghidaj ecografic decătre personal calificat, cu un profil bun de siguranță, atât din punct de vedere al riscului dediseminare, cât și al celui de infecție, și ieftină, comparativ cu alte metode de diagnostic. (3) La examinarea citologică este descrisă metaplazia apocrină și absența caracterelor de malignitate. (4)

Clasificarea BI-RADS

Pentru o mai bună clasificare a formațiunilor senologice și pentru eliminarea variabilității între examinatori a fost elaborat sistemul BI-RADS (Breast Imaging Report and Data System), compus din scoruri de la 0 la 6, acordat fiecărei leziuni în parte.

BI-RADS 1 definește glanda normală, fără modificări patologice de orice natură, iar BI-RADS 2 descrie o leziune benignă, în acest scor încadrându-se și chistul mamar simplu. Scorul 3 este acordat leziunilor probabil benigne, care necesită urmărire periodică la intervale scurte de timp, pentru monitorizarea evoluției, în timp ce 4 și 5 sugerează malignitatea formațiunii. Scorul 0 semnifică necesitatea unui examen complementar pentru încadrarea leziunii și scorul 6 nu poate fi acordat decât înurma puncției biopsie ca diagnostic de certitudine pentru cancerul mamar. (2)

Tratament și prognostic

Nu este recomandată aspirația ca metodă de tratament pentru chistul mamar simplu, întrucât procedura este una dureroasă și are o rată mare de recidivă. Fiind în strânsă legătură cu modificările hormonale, chisturile mamare pot remite spontan.

În funcție de caracterele ecografice și elastografice și de scorul BI-RADS al fiecărei leziuni chistice în parte, managementul terapeutic este de cele mai multe ori conservator; recomandarea poate fi de urmărire anuală sau bianuală, însă nu prezintă risc semnificativ de degenerare malignă. (4)