Conf. dr. Molnar Geza: Vaccinarea, o necesitate - interviu

Consilierul ministrului Sănătăţii conf. dr. Molnar Geza a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că este necesar un calendar de vaccinări. Acesta a avertizat că există o scădere a imunităţii naturale a omului, care îl face vulnerabil, dar şi o adaptabilitate foarte mare a microbilor.

El a vorbit şi despre pericolul pe care-l reprezintă bioterorismul.

AGERPRES: Avem un program de imunizări, puteţi să detaliaţi pentru ce boli este?
Conf. dr. Molnar Geza: Avem încă din 1965 calendar de vaccinare, care se bazează pe vaccinurile clasice. Dacă nu ar fi făcută vaccinarea, am înregistra o mortalitate enormă. Cele zece vaccinuri clasice, să spun aşa, au existat şi înainte de 1965, dar atunci nu a existat un calendar unic, legiferat, monitorizat. În primul rând, m-aş referi la poliomielită, care este eradicată în Europa, se preconizează eliminarea din întreaga lume.
În România, din 1995, nu s-a mai înregistrat niciun caz nou, faţă de anii '80, când aveam 50 până la 100 de cazuri cu consecinţele sale de paralizie, de mortalitate.
Un alt vaccin este cel cu componenta trivalentă, tetanos, difteric şi pertusis. Trebuie să fim conştienţi de următorul lucru: bacilul difteric, bacilul tetanic nu sunt eradicate, din acest motiv singurul mijloc de protecţie este vaccinarea şi acoperirea cu vaccin imunogen de bună calitate, cât mai larg la nivel populaţional. Din anii '90 nu mai avem niciun caz de difterie, iar cazurile de tetanos sunt absolut sporadice. În 2010 am înregistrat 9 cazuri, marea majoritate la cei nevaccinaţi şi în vârstă înaintată.
În anii '60 aveam anual 800 - 900 de cazuri cu difterie, iar cu tetanos 20 - 30 de cazuri în anii '80. Pentru aceste boli trebuie să susţinem vaccinarea.
În ceea ce priveşte componenta contra tusei convulsive, fiind cu transmitere aerogenă şi destul de frecventă, este necesară vaccinarea. Şi acum aceasta evoluează în câteva mici focare familiale, dar fără să fie vorba de o alarmă epidemică. Singurul succes prin care s-a obţinut reducerea morbidităţii şi reducerea mortalităţii prin aceste boli este vaccinarea.
Vaccinarea împotriva hepatitei virale B s-a introdus în 1995, după ce prin anii '80 - '90 am avut între 7.000 - 8.000 de cazuri noi cu hepatită B, cu toate consecinţele cunoscute. Aproximativ 60% din majoritatea cazurilor evoluează spre hepatite cronice, ciroze hepatice şi cancere hepatice primitive.
În faţa acestei morbidităţi avem grad de acoperire vaccinală bună până la vârsta de 30 de ani, iar la alte grupe de vârstă încă mai sunt 500 - 600 de cazuri noi, dar 99% la cei nevaccinaţi. Vaccinul protejează foarte bine contra hepatitei B.
În ceea ce priveşte rujeola, exigenţele OMS sunt de a elimina din Europa această boală, până în 2012, dar recunoaştem cu toţii că nu se va reuşi. În întreaga Europă au reapărut focare inclusiv focare epidemice de rujeolă, boala are o rată de transmisibilitate extrem de crescută, iar riscul de a face rujeolă este foarte mare. Dacă în anii epidemici 1997 - 1998, 1993, 1986, am înregistrat între 20.000 şi 50.000 de cazuri, în prezent, înregistrăm până la 400 de cazuri. Şi în acest an evoluează câteva focare de rujeolă în 6 - 7 judeţe, în marea majoritate la copii nevaccinaţi şi din comunităţile de romi. Atrag atenţia că la o astfel de boală cu rată foarte mare de transmisibilitate singura posibilitate de protecţie este vaccinarea.
Rubeola şi parotidita epidemică sunt două componente vaccinale recent introduse în calendarul de imunizări, pentru care nu avem încă rezultate atât de concludente încât să afirmăm că avem rezultate şi în acest sens. Dar, de exemplu, vaccinarea antirubeolă la fete este foarte importantă pentru protejarea femeilor în timpul sarcinii, pentru a nu rezulta rubeolă congenitală, care este o boală destul de gravă, invalidantă pentru întreaga viaţă. Parotidita epidemică se manifestă prin inflamaţia glandei parotidiene cu foarte multe consecinţe. Poate da inflamarea şi afectare ovariană la fetiţe şi a testiculelor la băieţi şi poate rezulta sterilitate secundară. Şi în acest caz vaccinarea este importantă.
Vaccinarea BCG este absolut nevoie să se păstreze la nou-născut, în cazul României. Această vaccinare nu apără de infecţia tuberculoasă ulterioară la vârsta de adult, iar acest lucru e valabil nu numai la noi, ci în întreaga lume. Prin vaccinare obţinem evitarea tuberculozei invazive, în primul rând meningita tuberculoasă la copilul sugar şi la copilul mic.
Doresc să afirm cu toată tăria că acest calendar, pe care îl modernizăm anual, în funcţie de posibilităţile noastre, şi fără nicio discuţie în funcţie de necesităţile evoluţiei bolilor transmisibile pe teritoriu ţării noastre, este un calendar de vaccinare modern, care se aliniază la cele din alte ţări. Produsele vaccinale sunt produse omologate, recunoscute de autorităţile specializate din ţară şi din străinătate. În ceea ce priveşte mult discutatele componente suplimentare - vehiculatul, stabilizanţii, modul de preparare - acestea sunt în uz în întreaga lume. Toate poveştile cu autismul provocat ba de un vaccin, ba de altul sunt demontate în literatura ştiinţifică, şi nu îşi găsesc validitatea. Nu se pot fabrica vaccinuri, chiar şi cu actualele tehnologii, contra tuturor bolilor infecţioase.

AGERPRES: În ceea ce priveşte vaccinurile antigripale, ce ne puteţi spune?
Conf. dr. Molnar Geza: Privitor la acest lucru, tulpinile de virus gripal se adaptează extrem de repede şi eficient la condiţiile supresiei pe care o prezintă receptivitatea populaţiei. În cazul în care a fost o pandemie, în cazul în care există o răspândire generală a unui serotip de virus gripal, acesta este suficient de deştept, între ghilimele, ca să se schimbe puţin şi să se adapteze. Vaccinurile gripale sezoniere conţin tulpinile recomandate de OMS, în urma cercetării şi supravegherii foarte atente mondiale a întregii circulaţii a virusului gripal.
Referitor la virusul gripal porcin, respectiv înainte virusul gripal aviar, aici, desigur, pentru gripă, există un risc de pandemie majoră. Sunt nevoit să spun, chiar dacă nu place, exact ca şi la cutremure, suntem convinşi că va fi, dar nu ştim când. Aceste virusuri forţează, cum a început şi virusul aviar, dar nu a reuşit să se transmită de la om la om. Iată că acest virus porcin a reuşit deja transmiterea. Va urma un nou pas şi atunci protejarea în masă, în special a persoanelor expuse unui mare risc - complicaţii sau deces - este absolut necesară, prin vaccinare.
Încă din 2009 - 2010 am spus că prognoza este ca acest virus porcin, la un moment dat, să se reîntoarcă în circuit. Şi-a făcut rondul în emisfera nordică, apoi s-a deplasat în emisfera sudică, iar acum a existat o reîntoarcere în Europa, inclusiv în România, se pare într-o combinaţie de circulaţie concomitentă în teritoriu naţional, dar şi în întreaga Europă cu virusul B. Şi, din păcate, au existat câteva cazuri destul de grave, fără să se fi sesizat schimbări radicale în structura virusului gripal. Vaccinurile administrate în 2009 - 2010 contra virusului pandemic, respectiv vaccinul sezonier în care OMS a inclus virusul pandemic, tocmai pentru că se ştia că se va reîntoarce, sunt eficiente, iar cei care au primit vaccinul nu s-au îmbolnăvit.

AGERPRES: Care este viitorul în domeniul bolilor infecţioase?
Conf. dr. Molnar Geza: Putem să discutăm foarte mult de viitorul bolilor infecţioase, de bolile emergente şi reemergente. Nu de mult am citit în Revista naţională de boli infecţioase un articol extrem de interesant care prognozează redeşteptarea holerei. În Europa, este o boală care s-a cam uitat, posibilă numai prin import. Se cunoaşte ameninţarea bioterorismului cu agenţi etiologici microbieni, oricând ar putea ca să readucă variola. Este o realitate la modificările continue în lumea microbiană, cu care suntem condamnaţi la o convieţuire, pe cât posibil paşnică, evitând pe cât posibil accidentele regretabile prin mortalitate. Lumea este în plină schimbare. Să nu uităm nici răutatea şi agresivitatea umană, care de multe ori ne pregătesc surprize inclusiv sub aspectul bioterorismului.

AGERPRES: Care sunt principalii microbi, viruşi, care ar putea fi utilizaţi în bioterorism?
Conf. dr. Molnar Geza: Există o listă a CDC-ului american, o listă de impact major, de impact posibil, ştiţi foarte bine antraxul, virusul variolei, inclusiv variantele virusului gripal. Nici astăzi nu ştim ce s-a întâmplat cu acel faimos SARS (n.r. sindrom respirator sever acut), care nu a fost un virus gripal, ci un coronavirus. Există o listă inclusiv sub aspectul unor toxine bacteriene, cum este de exemplu toxina botulinică, ce poate intoxica pe cale hidrică o lume întreagă.

AGERPRES: Anul acesta au fost cazuri de gripă, viroze cu manifestări destul de agresive. Există o explicaţie?
Conf. dr. Molnar Geza: Am amintit de adaptabilitatea organismelor, încercarea virusurilor de a supravieţui prin creşterea agresivităţii. A doua problemă este scăderea îngrijorătoare a rezistenţei naturale a umanităţii dată de enorm de mulţi factori agresivi, poluanţi ai mediului, ai alimentelor, ai întregului context habitat în care existăm. Asta duce la dezvoltarea de alergii şi forţează tot timpul organismul pentru a se apăra. Există o oarecare scădere a rezistenţei naturale a umanităţii. În afară de aceasta, exploatarea industrială a animalelor, care, de asemenea, aduc o serie de elemente noi, inclusiv în patologia infecţioasă animală, creează un mediu propice pentru răspândirea unor zoonoze, a unor agenţi etiologici, cunoscuţi numai în regnul animal până acum, care forţează bariera regnului uman şi care s-ar putea să treacă din ce în ce mai frecvent la om. Aş aminti rotavirusurile, calicivirusurile, neurovirusurile. Trebuie să spun că este în creştere îngrijorătoare leptospiroza în România. Toate acestea, într-o lume globalizată, a liberei circulaţii, duc la o creştere a riscului. De curând, într-un judeţ, s-a solicitat asistenţă medicală pentru că propriul şarpe de casă l-a muşcat. Sunt o mulţime de factori favorizanţi, care duc la necesitatea păstrării unui calendar de vaccinări.
Câtă vreme am un cuvânt de spus în acest domeniu nu voi accepta introducerea unor vaccinuri, care nu au în mod real un impact asupra stării generale a unei populaţii, comunităţi sau teritoriu extins populaţional, decât atunci când constatăm că este o necesitate şi are un impact şi cu produse validate ştiinţific şi în conformitate cu toate formele de securitate.

AGERPRES: Care este situaţia Institutului Cantacuzino?
Conf. dr. Molnar Geza: Institutul Cantacuzino trăieşte, din păcate, cu convulsiile economice inerente şi inevitabile la un nivel de producţie atât de mică şi cu un personal atât de mare. Nimeni nu doreşte să-l desfiinţeze, dar pentru a afirma că realmente este de interes naţional trebuie să reia producţia vaccinurilor, produselor biologice, după caz, a unor produse medicamentoase, care sunt necesare pentru păstrarea securităţii naţionale.
În condiţiile actuale, nu se poate extinde pentru a produce toate produsele, însă în viitor institutul, cu echipele lui alcătuite din oameni foarte bine pregătiţi, de foarte buni profesionişti, şi cu dotarea tehnico-materială corespunzătoare, într-un parteneriat cu producători clasici de vaccinuri din străinătate, va putea să se dezvolte.