Coruptul sistem medical austriac

Desi politicienii din domeniul sanatatii contrazic energic acest lucru, divizarea pacientilor austrieci in doua clase este de mult o realitate a vietii de zi cu zi, semnele coruptiei din sistemul medical austriac inmultindu-se pe zi ce trece, scrie ziarul Die Presse.

    Desi politicienii neaga existenta lor, in Austria exista doua clase de pacienti, si anume cei asigurati conform prevederilor legale si care asteapta sa fie tratati in mod egal la programarea pe listele de operatii si cei care isi iau soarta in mana si incheie pe seama primilor asigurari suplimentare de sanatate sau pur si simplu ocolesc lista de asteptare cu ajutorul banilor la plic.
    Recent, o fosta angajata la un spital religios din Viena acuza faptul ca a fost nevoita sa puna pacientii din clasa speciala in fruntea listelor de asteptare la operatii. Nici nu s-a stins bine ecoul acestor acuzatii ca presa a fost confruntata cu un alt caz si anume acela al mamei unui adolescent in scaun cu rotile, careia chirurgul i-a propus in ambulatoriu, dupa ce fiul ei handicapat a fost operat, sa vina in continuare pentru tratament la cabinetul sau privat. Atunci cand a vazut ca nu este posibil, spunea mama, medicul i-a propus sa vina la spital cand este el de serviciu, lucru pentru care i-a pus in vedere plata unui onorariu, ceea ce ar fi permis sa se ajunga fara probleme la medic. Mama nu a reactionat. De atunci, ea vine cateva luni cu fiul ei pentru examene medicale si sta ore intregi la coada in ambulatoriu. O confruntare directa cu medicul nu-si poate permite dat fiind ca, asa cum afirma ea, "este dependenta de medic, acesta fiind unul din putinii specialisti in domeniu".
    Gerald Bachinger, purtator de cuvant al organizatiei care ofera reprezentanta juridica pentru pacientii din Austria, critica dur "abuzarea de aceasta relatie de dependenta". Lui i-a ajuns la ureche un caz al unui pacient care avea foarte putin timp liber la dispozitie, din motive de afaceri. Medicul de la cabinet i-a promis insa ca totul se rezolva fara nicio problema iar drept recunostinta pacientul i-a daruit doctorului 1000 de euro, fapt calificat de Bachinger drept inacceptabil. Dovezi desigur nu exista iar pacientul nu depune nici el plangere, dat fiind ca este "multumit".
    Vinovate pentru neregulile din sistem, spun expertii, sunt aceste servicii private oferite de medicii care lucreaza la spitale publice. Teoretic, pacientii din clasa speciala nu au dreptul sa fie preferati celor asigurati conform normelor legale. Ceea ce asigurarea suplimentara permite este doar o camera de spital mai buna si posibilitatea de a alege singur medicul curant. Insa atunci cand exista posibilitatea ca in loc de 5000 de euro sa castigi 50.000 de euro, multi medici nu stau pe ganduri, declara avocatul (Ombudsman) poporului, Werner Vogt, un cunoscator al sistemului. Sistemul insusi este cel care creaza conditiile pentru ca unii pacienti sa fie preferati altora. Practic, listele de asteptare pentru operatie nu exista, cel putin nu sub forma unui document centralizat, care sa poata fi consultat si care sa arate cum pacientii sunt mutati mai sus sau mai jos pe lista. Practica programarii se desfasoara astfel intr-o zona cenusie, in care nimeni in afara de medic nu stie de ce unii ajung mai repede pe masa de operatie decat altii.
    Andrea Fried, director al grupului de lucru pentru probleme de sanatate de la Amnesty International, solicita pentru aceste cazuri crearea unei autoritati de control precum si transparenta in ce priveste listele de asteptare pentru operatie, fapt care sa permita motivarea unei programari mai devreme sau mai tarziu. Exista destule cai, asa cum arata informatiile de la Amnesty International, de a ajunge mai devreme pe lista in cazul foarte cautatelor operatii oculare sau articulare. Astfel, pacientii care doresc acest lucru ori trec pe la cabinetul medicului primar, ori isi folosesc relatiile sau se fac ca uita asa numitul plic cu bani pe masa din cabinet. Sigrid Pilz, reprezentanta a verzilor pe probleme de sanatate in cadrul consiliului municipal din Viena, a facut referire la un alt caz cunoscut de ea si anume o pacienta la care au  fost consumate toate optiunile de tratament si care trebuia sa paraseasca spitalul pana la eliberarea unui pat. Contra unui mituieli de 900 de euro, medicul curant s-a declarat gata sa o tina pe femeie pe mai departe in spital.
    Acuzatiilor anonime venite contra medicilor au fost considerate de vicepresedintele colegiului medicilor, Harald Mayer, parte a unei "campanii globale de defaimare", acesta cerand celor afectati sa se adreseze comisiei de onoare a colegiului, pentru ca acesta sa cerceteze cazurile. Ministrul sanatatii, Andrea Kdolsky, a atacat si ea pe critici cu duritate, afirmand ca acuzatia conform careia in Austria exista un sistem cu doua clase de pacienti este neavenita si nu face decat sa-i zapaceasca pe pacienti. Directorul colegiului a declarat insa in interviul acordat Oesterreich 1 ca sistemul medical cu doua clase exista pentru simplul fapt ca in Austria exista sistemul claselor speciale de pacienti iar un sfert din paturile de spital sunt alocate acestora.