De ce se inmultesc bolnavii de dementa in Europa si in lume?

Data publicării: 18-05-2007

Dementa senila poate deveni o problema tot mai mare in intreaga lume. in Germania, de pilda, fiecare al patrulea om de peste 55 de ani ar putea suferi de dementa in anii pe care ii mai are de trait. O astfel de imbolnavire poate fi mai rapida in cazul celor care sufera de hipertensiune - o boala foarte raspandita a timpurilor moderne, care nu dauneaza doar unor organe vitale din organismul uman, cum sunt inima, rinichii, ochii, ci poate duce, pe termen lung, la dementa senila.
    Maladia Alzheimer isi datoreaza numele medicului care, in anul 1907, a descris pentru prima data simptomele caracteristice ale bolii. Maladia Alzheimer este unul din tipurile cele mai raspandite de dementa. Este vorba de imbolnavirea creierului, care influenteaza foarte mult viata cotidiana a omului, capacitatea sa de a putea avea grija de sine si care arata o permanenta deteriorare a starii bolnavului. in intreaga lume exista circa 24 milioane de persoane care sufera de aceasta boala, dar odata cu cresterea limitei de varsta in lume, numarul lor este in crestere.
     Nu s-a putut stabili pana acum o relatie exacta intre functionarea anormala a creierului si vreo boala anume a organismului uman. Dar mai multi cercetatori in domeniu sunt de parere ca depresia, probleme mentale mai grave, indispozitia psihica si fizica a persoanelor pot fi puse pe seama unor boli precum cele de inima si dementa.
    Cercetatorul Jesse Stewart din Pittsburgh a descoperit o legatura intre aparitia depresiei si scaderea elasticitatii arterelor. El a tinut sub observatie, timp de trei ani, 324 de barbati si femei cu varsta medie de saizeci de ani. in cazul persoanelor cu probleme psihice, arterele s-au ingustat mult mai mult decat in cazul persoanelor care sufereau mai putin de depresie. Concluzia lui Stewart este ca atacurile de cord sau atacurile cerebrale indica o rigidizare a peretilor arterelor. Aceasta poate fi consecinta functionarii anormale, defectuoase a sistemului nervos.
    Depresia poate afecta functionarea glandelor in organism, iar ca urmare a acestei dereglari, respectivele  glande pot emana si anumite substante chimice, anumiti hormoni, care pot duce la cresterea nivelului de energie si pot modifica sarcina celulelor responsabile de inchegarea sangelui. Sistemul imunitar reactioneaza in mod exagerat la rigidizarea peretilor arterelor, in sensul aparitiei unor infectii care elibereaza hormoni cu efect puternic asupra starii psihice a bolnavului. Creierul sufera si el din cauza irigarii sale mai slabe cu sange, ceea ce poate duce la o depresie si mai mare si poate provoca stari fizice proaste la bolnavi.
     Un studiu britanic arata ca rata mortalitatii din cauza unor boli coronariene sau atacuri de cord este de trei ori mai mare la pacientii sub 50 de ani care sufera de boli psihice, decat cei care nu sufera de astfel de boli. Starile mentale anormale dubleaza riscul aparitiei bolilor de inima.
    Autorul studiului, David P. J. Osborn, specialist de la Royal Free and University College Medical School din Londra, a constatat ca la persoanele care fac tratament permanent cu  medicamente impotriva bolilor mentale, exista un risc mai mare sa moara de vreo forma de boala de inima. Osborn propune controale mai dese in aceste cazuri si sfatuieste sa se acorde o atentie mai mare modului de hranire si miscarii fizice sistematice in cazul bolnavilor.
    Conform unui al treilea studiu, singuratatea, stare de care sufera multi oameni la varsta inaintata, dubleaza posibilitatea aparitiei simptomelor care se aseamana mult cu cele ale maladiei Alzheimer, in comparatie cu oamenii batrani care traiesc in contact cu mai multe persoane, care duc o viata mai activa. Aceste rezultate seamana foarte mult cu concluziile unui medic din Chicago, Robert Wilson, dupa parerea caruia singuratatea si depresia deterioreaza capacitatea de functionare a partilor creierului care sunt raspunzatoare pentru tinerea sub control a starii de decadere care intervine de obicei la varsta inaintata.
    Maladia Alzheimer este o boala degenerativa progresiva si apare in special la oamenii de peste 65 de ani. in cazul femeilor, numarul celor care sufera de aceasta boala este dublu in comparatie cu barbatii. in  medie, aceasta boala poate dura in medie noua ani, dar sunt cazuri in care bolnavul poate trai cu aceasta maladie si douazeci de ani. Maladia Alzheimer provoaca deteriorarea treptata a celulelor nervoase. Din aceasta cauza, creierul nu mai este capabil sa functioneze in mod corespunzator, capacitatile sale intelectuale, cum ar fi, de pilda, memoria, intelegerea lucrurilor din jur, vorbirea, se deterioreaza foarte mult. Pentru bolnavii de Alzheimer devine tot mai dificila efectuarea activitatilor cotidiene, dispozitia bolnavului devine foarte schimbatoare, bolnavul poate deveni furios, se poate teme de tot ce se afla in jurul sau sau poate deveni total indiferent fata de ce se intampla in jur, avand, in general, sentimentul ca nu mai are niciun rost, nu exista nicio speranta pentru el. in cazul in care maladia-Alzheimer este diagnosticata este foarte important ca imediat sa se inceapa tratamentul pentru a se mentine calitatea vietii a bolnavului.
    Tulburari de memorie poate avea oricine. Faptul ca nu tinem minte unde am pus cheile, inca nu arata ca suferim de maladia-Alzheimer! - atentioneaza autorul articolului. ROMPRES
Sursa: Rompres, 18-05-2007, Vizualizari 2363
 Agentia Nationala de Presa Agerpres Stirile medicale sunt furnizate de Agentia Nationala de Presa "Agerpres", partenerul nostru pe sectiunea de Noutati si Stiri medicale.
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.