Dezordinea de la Bucureşti: pe străzile capitalei corupte (La Repubblica)

Data publicării: 22-08-2012

Bucureştiul este un oraş plin de bănci şi de biserici, la fel ca în Italia. Dar, mai ales, este plin de farmacii şi de case de amanet. Nenumărate farmacii, una lângă alta, şi acesta nu este un semn bun. Durata medie a vieţii este mai scurtă cu opt ani faţă de cea din Italia. Oamenii nu au grijă de sănătate şi încearcă să remedieze situaţia cu medicamente. Reţetele sunt valabile timp de trei luni. Pentru a-şi cumpăra medicamente, se fac sacrificii, scrie jurnalistul Adriano Sofri într-un articol publicat marţi de cotidianul roman La Repubblica.

Mulţi medici şi infirmieri emigrează. În domeniul sănătăţii, corupţia este extinsă. Salariile şi pensiile sunt derizorii. Am aflat că au arestat un ginecolog care, pentru o naştere, ceruse mai mulţi bani decât de obicei, iar părinţii l-au denunţat pentru exces de corupţie. Pacienţii se prezintă la spitale cu plicuri cu bani, pentru toţi: simpli angajaţi, infirmieri, medici, anestezist, notează semnatarul articolului.

La Bucureşti, timp de o lună, în ianuarie, au avut loc manifestaţii de protest ale pensionarilor, muncitorilor, tinerilor, suporterilor de fotbal şi chiar şi unii poliţişti au trecut de partea demonstranţilor, în faţa Palatului prezidenţial. Toţi manifestau împotriva deciziei guvernului de a privatiza singurul serviciu eficient, medicina de urgenţă, decizie luată de un popular medic de origine palestiniană, Raed Arafat, care a fost nevoit să-şi dea demisia.

Corupţia este universală: în şcoli, în poliţie, în comerţ, fisc, concursuri publice, şi mai ales în politică. Politicienii au realizat privatizările cerute de Europa şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI) fără o prea mare atenţie, irosind resursele publice naţionale.

Preşedintele Traian Băsescu, 61 de ani, fost căpitan de marină, a fost acuzat de a fi "vândut" flota ţării, în perioada în care era ministru al transporturilor.

Situaţia instituţională din România este o "dezordine" pitorească. Partidul social-democrat (nu vă lăsaţi păcăliţi de nume: este epigonul partidului comunist - scrie Sofri), condus astăzi de Victor Ponta, 40 de ani, a obţinut majoritatea parlamentară mulţumită unei alianţe cu partidul naţional-liberal şi a folosit guvernul pentru a realiza o serie de "lovituri sub centură" date organelor judiciare pentru a obţine suspendarea lui Băsescu, din partidul democrat, deja implicat şi el, ca toţi cei care aveau sarcini de răspundere pe vremea lui Ceauşescu, în reţeaua faimoasei Securităţi. Destituirea lui Băsescu a făcut obiectul unui referendum, pe 29 iulie, asemănător cu cel din 2007, când Băsescu a câştigat votul popular. De atunci, însă, popularitatea lui s-a prăbuşit, din cauza măsurilor economice drastice impuse de FMI şi de UE, din cauza eşecului măsurilor anti-corupţie propuse de Băsescu şi din cauza comportamentului său, considerat arogant, Băsescu fiind incapabil să favorizeze dialogul dintre diferitele partide.

În 2007, Băsescu a numit-o "ţigancă" pe o importantă jurnalistă. Iar recent, rivalului Crin Antonescu, care şi-a pierdut soţia din cauza cancerului, i-a reproşat că nu ştie să aibă grijă de femei. Şi altele de de genul acesta...

UE, alarmată de măsurile guvernului Ponta, a cerut ca referendumul din 29 iulie să se desfăşoare în mod regulamentar şi să stabilească un cvorum de 50% plus unu, pentru a putea fi validat. Obiectivul lui Ponta şi al aliatului său Crin Antonescu, numit între timp preşedinte interimar în locul lui Băsescu, nu a fost atins, deoarece la referendum au participat 46% dintre alegători. Dar, dintre aceştia, circa 90% au votat împotriva lui Băsescu, ceea ce înseamnă că votul popular a fost drastic împotriva preşedintelui, dar nu suficient pentru ca el să se convingă să-şi dea demisia. A început astfel, din partea guvernului, o delegitimare "a posteriori" a referendumului. Curtea Constituţională se va pronunţa pe 21 august.

Disputa, care "umple" programele la televiziune, are o "eleganţă bizantină", a observat profesoara Smaranda Elian, care a tradus operele lui Giordano Bruno în limba română: "Curtea a cerut guvernului liste electorale în baza cărora s-a realizat referendumul, iar guvernul spune că Curtea a solicitat aducerea la zi a listelor".

Între timp, ministrul de Interne, care proclamase rezultatul referendumului, şi-a dat demisia. Au fost făcute presiuni asupra judecătorilor comuni, pentru toate genurile de fraude electorale, şi presiuni asupra Curţii supreme, într-o ţară în care este greu să găseşti un politician care să nu fi fost numit într-o funcţie importantă de un lider de partid.

Probabil, Curtea va invalida rezultatul referendumului, iar Băsescu îşi va relua funcţia, până la viitoarele alegeri parlamentare din toamna anului 2012, care, probabil, vor confirma succesul coaliţiei conduse de Ponta, succes obţinut la ultimele alegeri locale.

Problema este să se găsească pentru Băsescu o cale de ieşire onorabilă, pentru ca el să se întoarcă liniştit la afacerile sale private şi să nu intre la închisoare: o problemă foarte cunoscută, de altfel, pentru noi, italienii, adaugă autorul.

Vizita la Bucureşti, zilele trecute, a lui Phillip Gordon, subsecretar de stat american pentru relaţia cu Europa, poate fi interpretată şi în acest fel: americanii au fost perieteni cu Băsescu şi sunt interesaţi să echilibreze relaţiile adversarilor acestuia cu Rusia; la acest lucru se reduce, de fapt, alternativa dintre dreapta şi stânga care, mai ales în România, rămâne perpetuarea unui trist echivoc.

În spatele lui Ponta s-ar "ascunde" Ion Iliescu, 82 de ani, fost colaborator al lui Ceauşescu, care, susţin mulţi, a fost cel care a "tras firele" Revoluţiei din 1989, care nu a fost o "revoluţie de catifea" ca cea din Cehoslovacia lui Havel sau ca cea din Bulgaria.

Iar moartea lui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei Ceauşescu nu a fost mai "curată" decât moartea lui Gaddafi. Iliescu a fost cel care a trimis mii de mineri să-i bată pe studenţi la Bucureşti, în 1990. Săracii studenţi, şi săracii mineri...

Jocurile de putere, în România, au o miză mare; demonstrează acest lucru şi soarta fostului premier social-democrat, Adrian Năstase, care se află în închisoare, din luna iunie, condamnat la doi ani pentru utilizare ilegală de fonduri electorale. În momentul arestării, Năstase a încercat să se împuşte, rănindu-se la gât. Unii văd în asta o răzbunare a lui Băsescu, alţii se bucură că Năstase a fost trimis în închisoare de un Parchet curajos, format din cinci femei. Farsă şi tragedie.

Între timp, Ponta a fost acuzat şi el de a fi copiat o treime din teza lui de doctorat. Ponta respinge acuzaţiile, dar pentru acelaşi lucru preşedintele ungar şi-a dat demisia.

Există, probabil, o singură figură publică, în România, care nu a fost niciodată pusă în discuţie şi care este de 22 de ani guvernator al Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

În acest context, opiniile cetăţenilor români sunt extreme. Cu aceeaşi indignare, unii îl apără pe Băsescu, alţii pe Ponta, sau pe Iliescu. Mulţi speră că lucrurile se vor schimba. Între timp, mulţi tineri încearcă să plece din ţară.

La Bucureşti rămân casele de amanet, deschise 24 de ore din 24, înfiinţate după moartea lui Ceauşescu, când au sosit turcii care cumpărau aur, apoi arabii, apoi ţiganii bogaţi. Românii duc orice la casele de amanet, care, ca şi farmaciile, băncile şi bisericile, sunt instituţiile cele mai solide din România, care rămâne o ţară săracă.

Oamenii îşi duc verighetele la casele de amanet sau bat la uşa farmaciilor. Sergiu Shlomo Stapler, 65 de ani, om de afaceri, m-a avertizat că România, în următorii 20 de ani, va deveni ca Elveţia, pentru că în România tinerii sunt inteligenţi şi pregătiţi, aşa cum au demonstrat recent şi la Olimpiada de chimie de la Washington.

România are resurse bogate, pe care va învăţa să le exploateze, începând cu petrolul, aşa cum fac deja austriecii, ruşii, francezii şi italienii.

Stapler, de mic copil, s-a dus în Israel, unde a făcut carieră în armată, până a devenit colonel. Stapler mi-a spus: "În România îmi spuneau Evreu!, în Israel îmi spuneau Român!".
Sursa: Agerpres, 22-08-2012, Vizualizari 725
 Agentia Nationala de Presa Agerpres O parte din știrile medicale de pe site-ul nostru sunt furnizate de Agenția Națională de Presă "Agerpres", partenerul nostru pe secțiunea de Noutăți și Știri medicale.